Deficitul bugetar și măsurile fiscale de corecție au fost principalele teme ale anului 2025 în România, într-un context marcat de un nivel record al dezechilibrelor fiscale: un deficit de 8,65% din PIB la finalul lui 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Deși primele luni ale anului au dus la o adâncire a presiunilor fiscal-bugetare, datele publice aferente lunii noiembrie sugerează că măsurile fiscale adoptate în acest an încep să producă efecte și să susțină o evoluție economică modestă, potrivit specialiștilor Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Conform estimărilor RoEM-UBB FSEGA, creșterea economică se va situa în jurul valorii de 0,7% la finalul anului 2025 (ușor sub consensul pieței care estimează o creștere de 1%), România evitând astfel o recesiune economică profundă. Cu toate acestea, economiștii RoEM sunt de părere că riscuri economice importante sunt in continuare prezente. Astfel, este de așteptat ca deficitul bugetar, respectiv, deficitul comercial să rămână printre cele mai mari în Europa, iar inflația ridicată, respectiv creșterea economică modestă sa contribuie în continuare la erodarea veniturilor reale ale populației.

Statisticile publicate la începutul anului arătau că România pornea de la un deficit bugetar major, de 8,65% înregistrat la finalul anului 2024 – echivalentul unui deficit de 9,3%, conform metodologiei ESA, utilizat în statisticile la nivel european, cel mai ridicat deficit bugetar în rândul țărilor UE. Fără o reducere drastică a acestui deficit, conform calculelor echipei RoEM-UBB FSEGA, România ar fi putut ajunge la un grad de îndatorare de 100% din PIB în doar 5-6 ani. Considerând și faptul că limita procedurii de deficit excesiv stabilită de Comisia Europeană este de 3%, prag depășit de statul român în mod continuu în ultimii 6 ani, nivelul deficitului era complet nesustenabil. Astfel, majoritatea măsurilor economice adoptate de guvern, ordonanța „trenuleț” care a intrat în vigoare la începutul acestui an, respectiv primul pachet major al măsurilor fiscale aplicate din 1 august 2025, au urmărit reducerea acestui deficit major.

Până în luna septembrie, statisticile lunare arătau că deficitul bugetar a urmărit aceeași traiectorie ca și în anul precedent, semnalând o adâncire alarmantă a crizei fiscal-bugetare. Ultimele statistici însă, aferente lunii noiembrie, aduc o rază de speranță: deficitul bugetar cumulat de la începutul anului este de 6,4% din PIB, față de deficitul cumulat de 7,1% din aceeași perioadă a anului precedent.

„În aceste condiții, atingerea unui deficit bugetar de 8,4% până la finalul anului curent nu mai pare o misiune imposibilă. Cifrele finale vor fi publicate cel mai probabil la începutul anului viitor, moment în care vom afla cât de eficiente s-au dovedit a fi măsurile fiscale în 2025. Chiar dacă un deficit de 8,4% reprezintă o reducere modestă față de anul 2024 și un rezultat dezamăgitor față de ținta inițială de 7% introdusă în legea bugetului de stat, ar putea totuși trimite un semnal de încredere privind angajamentul statului de a reduce deficitul bugetar la un nivel sustenabil pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

În ceea ce privește creșterea economică, primul semestru al anului a adus rezultate peste așteptări, mai ales în al doilea trimestru în care economia României a înregistrat un avans de 1,2% față de primul trimestru al anului. Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, tot în această perioadă au avut loc alegerile prezidențiale, rezultatele aducând un semnal pozitiv și din punct de vedere economic: randamentul titlurilor de stat pe piață s-a temperat rapid, bursa a reacționat în mod pozitiv, cursul valutar s-a stabilizat, iar condițiile de finanțare s-au îmbunătățit în mod semnificativ. Parcursul economic ascendent s-a continuat și în luna iulie, în care aproape toate sectoarele au performat peste așteptări.

„Rezultatele s-au datorat însă faptului că majoritatea actorilor economici au devansat cheltuielile și facturările înainte de 1 august, data intrării în vigoare a primului pachet fiscal care a adus printre altele majorarea cotei standard a TVA. Odată cu intrarea în vigoare a acestui pachet, a urmat și o corecție economică puternică, majoritatea sectoarelor arătând semne clare de încetinire. Această corecție a fost amplificată în luna august de o creștere peste așteptări a inflației la 9,9% care a contribuit semnificativ la încetinirea consumului. Chiar și așa însă, majoritatea analiștilor se așteaptă la o creștere economică, e drept la una modestă, la nivelul întregului an 2025”, spune Levente Szász.

Pentru a înțelegere mai clară a dinamicii economiei României în 2025, echipa de cercetare RoEM-UBB FSEGA a trecut în revistă cele mai importante evenimente economice ale fiecărei luni:

Ianuarie

Anul a început cu intrarea în vigoare a măsurilor din așa-numita „Ordonanță-trenuleț”, adoptată în ultima zi de lucru a anului precedent, țintind în principal o reducere imediată a cheltuielilor bugetare. Principalele măsuri au vizat înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pe întreg anul 2025, blocarea angajărilor la stat, dar și creșterea impozitului pe dividende, respectiv eliminarea facilităților de care au beneficiat până atunci angajații din sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

Februarie

Pornind de la situația nesustenabilă a deficitului bugetar, Parlamentul adoptă legea bugetului de stat pe anul 2025, construită pe o țintă ambițioasă de deficit bugetar de 7% până la finalul anului, respectiv pe parametrii economici destul de optimiști: o creștere economică de 2,5%, precum și o inflație medie anuală de 4,4%. Deși țintele erau prea optimiste din start, acestea semnalau măcar un angajament ferm din partea decidenților politici către restabilirea echilibrului bugetar, într-un context politic și fiscal complicat.

Martie

România ajunge la o bornă importantă, trecând pragul de 100 de miliarde de euro în ceea ce privește suma totală a fondurilor nerambursabile primite de la bugetul UE. Acest moment istoric arăta faptul că, și într-un situație internă dificilă din punct de vedere socio-economic, fondurile UE reprezintă un pilon indispensabil al dezvoltării economice a României.

În aceeași lună, Comisia Europeană prezintă planul ReArm Europe, care presupune o creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare la nivel european. Analiștii susțin că acest plan poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și întări industria grea a țării.

De asemenea, se finalizează cu succes cea mai importantă tranzacție de pe piața bancară din România: fuziunea OTP Bank România cu Banca Transilvania (BT), prin care BT își consolidează poziția de lider pe piața autohtonă.

Aprilie

Administrația Trump majorează agresiv tarifele vamale, un pas nemaivăzut în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. După negocieri multiple și presiuni politice, UE primește o suspendare temporară a tarifelor, dar acestea vor continua să afecteze în mod negativ economia europeană, aducând în același timp un nou factor de incertitudine în privința comerțului internațional.

Mai

Pe fondul incertitudinilor politice și fiscale generale, respectiv în urma șocului produs de primul tur al alegerilor prezidențiale cu un candidat extremist ajuns în finală, cursul euro ajunge la un record istoric negativ de 5,122 lei, depășind pentru prima oară pragul de 5,1 de lei. BNR intervine de mai multe ori pentru a stabiliza cursul valutar. Victoria lui Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale calmează pe moment spiritele, leul se apreciază puternic față de euro, iar bursele înregistrează o corecție pozitivă după anunțarea oficială a rezultatelor. Rămâne însă problema deficitului bugetar, soluționarea acestuia reprezentând cea mai importantă sarcină a noului guvern în formare.

Iunie

România primește ultimele semnale de la Comisia Europeană, respectiv agențiile de rating: adoptarea unor decizii ferme pentru consolidarea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare nu mai pot fi amânate, iar deficitul trebuie readus pe o traiectorie sustenabilă. În consecință, guvernul condus de Ilie Bolojan începe dezbaterile privind noile măsuri fiscale.

Iulie

Noua lege privind primul pachet de măsuri fiscale este adoptată la sfârșitul lunii iulie, introducând modificări fiscale majore, menite în principal să aducă venituri suplimentare imediate la bugetul statului. Cele mai importante măsuri includ creșterea cotei standard a TVA de la 19% la 21%, eliminarea cotelor reduse TVA de 5% și 9%, înlocuite de o singură cotă redusă de 11%, creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, suprataxarea instituțiilor de credit și a jocurilor de noroc etc.

August

Primul pachet de măsuri fiscale intră în vigoare de la 1 august. Aceste măsuri reușesc să evite pe termen scurt o criză de finanțare a datoriei publice, respectiv retrogradarea României în categoria „junk”. Deși acestea reprezintă o povară suplimentară pentru populație și pentru mediul de afaceri, ele reușesc să aducă un surplus imediat la veniturile bugetului de stat. Primele estimări arată însă că aceste măsuri vor fi insuficiente pentru atingerea țintei de 3% deficit bugetar din PIB. Astfel, sunt inițiate dezbateri privind un al doilea pachet de măsuri fiscale, menite să corecteze ineficiențele sistemului public și să reducă cheltuielile inutile ale bugetului de stat, inclusiv problematica pensiilor speciale.

De asemenea, se încheie o altă tranzacție bancară majoră, fuziunea dintre UniCredit Bank și Alpha Bank România, care consolidează poziția UniCredit pe piața bancară din România.

Septembrie

Institutul Național de Statistică publică datele privind rata anuală a inflației pentru luna precedentă, care surprinde prin atingerea unui nivel de 9,9%. Creșterea generală a prețurilor vine după creșterea cotelor TVA în august, respectiv eliminarea plafonării prețurilor la energie începând cu luna iulie. Guvernul convine cu Comisia Europeană o nouă țintă de deficit bugetar de 8,4% din PIB pentru anul 2025, mult peste ținta inițială de 7%, având în vedere și faptul că efectul măsurilor fiscale sunt reflectate doar în ultimele 4-5 luni ale anului.

Octombrie

În prima zi a lunii, Guvernul adoptă o rectificare bugetară care revizuieste semnificativ prognoza de creștere economică de la 2,5%, nivelul prevăzut în februarie prin legea bugetului de stat, la doar 0,6%. Luna octombrie reprezintă în același timp prima lună a anului 2025 în care deficitul bugetar arată semne de îmbunătățire față de evoluția din anul precedent: deficitul cumulat al primelor 10 luni ajunge la nivelul de 5,7%, cu 0,5% mai redus față de aceeași perioadă a anului 2024.

Noiembrie

Ca parte a pachetului 2 de măsuri fiscale, Parlamentul adoptă legea privind majorarea semnificativă a unor impozite locale care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Creșterile vizează în principal impozitele pe locuințe și pe mașini. Taxele suplimentare pentru coletele comandate de pe platforme online din afara UE vor intra în vigoare, de asemenea, la începutul anului 2026. Guvernul adoptă a doua rectificare bugetară din acest an, ținta rămânând nemodificată la 8,4% din PIB, construită pe o creștere economică estimată de 0,6%, respectiv o inflație medie de 7,1%.

Decembrie

După mai multe luni de dispută juridică și politică, Guvernul își asumă răspunderea în Parlament a doua oară pentru proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare și plafonarea cuantumului pensiilor speciale a magistraților. Înainte de Crăciun, Guvernul adoptă o nouă „Ordonanță-trenuleț” stabilind printre altele creșterea salariului minim, reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri în 2026, cu eliminarea definitivă a acestuia începând cu anul 2027, cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi, respectiv eliminarea „taxei pe stâlp”. Măsurile urmăresc să corecteze unele anomalii și complexități fiscale inutile din trecut, intenționând să creeze un cadru fiscal mai stabil.

Despre Romanian Economic Monitor:

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.

Despre FSEGA:

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.

Mihaela Balea