Extremistul norvegian de dreapta Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în 2011, a pierdut un nou proces pe care l-a intentat statului norvegian pentru tratament inuman, potrivit verdictului dat joi de tribunalul din Oslo, informează AFP.

Închis, singur, de circa 12 ani într-o zonă de maximă securitate, Breivik, 45 de ani, a atacat statul norvegian în justiţie, afirmând în special că izolarea sa în carceră îi încalcă drepturile.

În timpul celor cinci zile de proces care s-a desfăşurat la începutul lui ianuarie în sala de sport închisorii din Ringerike (sud-est), extremistul, uneori în lacrimi, s-a prezentat ca fiind depresiv, dependent de Prozac, şi a acuzat autorităţile că vor să-l "împingă spre sinucidere".

Foto: (c) Cornelius Poppe/EPA

La rândul său, statul norvegian a justificat regimul carceral strict, dar confortabil al lui Breivik, prin caracterul lui periculos, afirmând că el continuă să prezinte "un risc absolut extrem de violenţă total nestăpânită".

"Breivik beneficiază de bune condiţii materiale de detenţie şi de o relativ mare libertate în viaţa de zi cu zi", a decis judecătoarea tribunalului din Oslo, Brigitte Kolrud, în verdictul său.

"Este puţin realist să fie preconizate schimbări majore (în regimul lui carceral), pentru că este puţin probabil să se asiste la schimbări semnificative în tabloul de riscuri pe termen scurt", a estimat ea.

Înainte de anunţarea verdictului, avocatul lui Breivik a declarat pentru AFP că va înainta apel în caz de eşec în prima instanţă.

Pe 22 iulie 2011, Breivik a făcut iniţial să explodeze o bombă lângă sediul guvernului din Oslo, ucigând nouă persoane, apoi a ucis alte 69 de persoane, majoritatea adolescenţi, deschizând focul într-o tabără de vară a tineretului laburist, pe insula Utoya.

Breivik a fost condamnat în 2012 la pedeapsa maximă în vigoare la acea dată în Norvegia, 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii acesteia atât timp cât el este declarat în continuare periculos.

La închisoare, el dispune de trei camere individuale - o celulă de locuit, una de studii şi una pentru gimnastică - la etajul superior şi, la etajul inferior pe care îl împarte prin alternanţă cu un alt deţinut, de o sală TV, o sală pentru luat masa şi o cameră pentru vizite.

El are acces la un televizor cu ecran plat, o consolă de jocuri Xbox şi dispune de asemenea de trei peruşi, conform cererii sale de a avea un animal de companie.

"Breivik este excepţional de bine tratat", a declarat directorul închisorii, Eirik Bergstedt, depunând mărturie.

Însă avocatul său agumenta că autorităţile nu au pus în aplicare suficiente măsuri pentru a compensa izolarea lui, interacţiunile sale umane rezumându-se doar la contacte cu gardieni, avocaţi şi un pastor.

Potrivit avocatului, modul în care este tratat clientul său încalcă articolul 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care interzice "pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante".

Invocând de asemenea articolul 8 din Convenţie, ce garantează dreptul la corespondenţă, Breivik cerea şi o relaxare a filtrării corespondenţei sale.

"Breivik reprezintă astăzi acelaşi pericol ca şi la 21 iulie 2011", a parat Andreas Hjetland, un avocat al guvernului, subliniind că Breivik ar putea în continuare să pregătească acte de violenţă sau să inspire alte persoane să o facă.

În timpul procedurii, a reieşit că Breivik a avut trei tentative de suicid şi a întreprins o campanie de nesupunere în 2018, când a desenat, printre altele, o svastică, cu excremente ale sale, a strigat "Sieg Heil" şi a ţinut o grevă a foamei.

Doi experţi chemaţi la bară au apreciat însă că deţinutul nu era nici grav deprimat, nici sinucigaş.

În 2016, Breivik a mai dat statul norvegian în justiţie, pentru aceleaşi motive, şi a obţinut parţial câştig de cauză în primă instanţă, înainte de a pierde procesul în apel.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)