Peste jumătate dintre adolescenţi şi adulţii tineri trăiesc în ţări în care sănătatea lor este grav ameninţată, în special în Africa sub-sahariană şi în regiunea Asia-Pacific, a conchis un studiu publicat marţi şi citat de AFP.

Dintre cele 1,8 miliarde de persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 24 ani care trăiau în lume în 2016, circa 1 miliard (963 milioane) trăiesc într-o ţară în care această grupă de vârstă se confruntă cu o "triplă povară" sanitară, notează un articol publicat în revista britanică The Lancet.

Autorii au inclus 70 de ţări în această categorie, care reuneşte atât teritoriile afectate la un moment dat de un nivel ridicat de boli infecţioase sau legate de alimentaţie, de maladii ne-transmisibile (diabet, obezitate, boli psihice, etc.), dar şi de violenţe.

În aceste ţări, procentul de persoane cu vârste între 10 şi 24 de ani a crescut de de 46% în 1990 la 53% din întreaga populaţie.

În 25 de ani, în numeroase ţări s-au înregistrat progrese semnificative, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea bolilor transmisibile care afectează persoanele din această grupă de vârstă, însă ele au fost compensate de creşterea populaţiei adolescente în ţările cu infrastructura sanitară cea mai puţin dezvoltată, potrivit autorilor.

"Investiţiile în sănătatea adolescenţilor nu au ţinut pasul cu nevoile", a subliniat Peter Azzopardi, cercetător la Burnet Institute şi autor principal al studiului.

De asemenea, cercetearea notează că bolile ne-transmisibile sunt acum predominante în rândul adolescenţilor şi adulţilor tineri.

Cercetătorii avertizează în special împotriva "creşterii rapide" a supraponderabilităţii şi a obezităţii, care afectau în jur de 20% din cei cu vârste între 10 şi 24 ani în 2016 sau 324 milioane de persoane.

De asemenea, 430 de milioane sufereau de anemie (deficit de fier) - un sfert din total.

Studiul, finanţat de o agenţie guvernamentală australiană (NHMRC) şi de Fundaţia Bill and Melinda Gates, a măsurat evoluţia a 12 indicatori ai sănătăţii adolescenţilor din 1990: tutunul şi consumul de alcool, excesul de greutate, anemia, dar şi indicatori sociali cu consecinţe asupra stării de sănătate, cum ar fi accesul la educaţia secundară şi căsătoria înainte de vârsta de 18 ani. AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)