Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie, atât din punct de vedere termic, cât şi al precipitaţiilor, fiind consemnate zile cu temperaturi extrem de scăzute sau maxime termice neobişnuite pentru această perioadă.

Potrivit caracterizării climatice a lunii februarie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este de -38 de grade Celsius şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929 la staţia meteorologică Vf. Omu, în timp ce maxima lunii este de 26 de grade, înregistrată la Medgidia, în 27 februarie 1995 şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016.

"Deşi se apropie echinocţiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o uşoară creştere, totuşi advecţiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul şi nord-vestul continentului european şi staţionarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului şi gerurile să fie la fel de aspre. Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive în zone din sudul ţării (în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi Delta Dunării), precum şi în zonele de câmpie din vestul ţării şi variază, în general, între 0 şi 2 grade. Izolat, în zona sudică a litoralului şi pe suprafeţe reduse din sud-vestul ţării, valorile medii de temperatură depăşesc 2 grade. În Transilvania şi Moldova, acestea se situează între -2 şi 0 grade Celsius, coborând, în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până la -4 grade. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între -6 şi -4 grade. La altitudini de peste 1500 de metri, în Carpaţii Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile scad până la -8 grade Celsius şi izolat, sub această limită", se arată în documentul publicat de ANM.

Potrivit sursei citate, în luna februarie, valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii 1929, 1954, 1985 şi 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute, ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării. În topul anilor cu cele mai reci luni februarie se află: 1965, 1976, 1985, 2003 şi 2012.

În 1929, anul în care meteorologii au consemnat şi minima acestei luni, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care: minus 35 de grade la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929) şi minus 33,8 grade Celsius la Predeal.

La Bucureşti, minima absolută este de -30,2 grade Celsius, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, iar la staţiile Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret au fost minus 29 grade Celsius şi respectiv minus 24,2 grade Celsius, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 februarie 1929.

Pe de altă parte, anii în care s-au înregistrat temperaturi maxime ridicate (peste 19 grade Celsius), neobişnuite pentru luna februarie, au fost 1990, 1994, 1995 şi 2016. În topul anilor cu cele mai calde luni februarie se află: 1966, 1977, 1995, 2002 şi 2016.

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută în Capitală este de 25,7 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura maximă absolută este 24,7 grade Celsius şi 24,1 grade, ambele valori fiind înregistrate în data de 16 februarie 2016.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din februarie, acesta este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, în luna februarie, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei.

În extremitatea estică a Deltei Dunării şi, izolat, în centrul Transilvaniei şi al Moldovei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm. Spre vestul ţării, cantităţile de precipitaţii cresc, înregistrându-se valori medii cuprinse între 30-40 mm în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, în Câmpia şi Dealurile de Vest, precum şi pe areale din nordul Carpaţilor Orientali. Cantităţi lunare mai mari de 40 mm se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în Munţii Banatului, Munţii Apuseni şi în Maramureş.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în anul 2018, valorile fiind 84,8 mm, respectiv 98,6 mm.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii 1953, 1954 şi 1999.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 mm, la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 mm, în 10 februarie 1984, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, valorile fiind 58,2 mm, respectiv 55,8 mm.

Anii în care au fost înregistrate maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, la mai multe staţii meteorologice, au fost: 1984 şi 2015.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni februarie se regăsesc: 1969, 1970, 1978, 1986, 2010, iar anii cu cele mai secetoase luni februarie sunt: 1975, 1976, 1994, 1998, 2008 şi 2014. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)