Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a obţinut finanţare internaţională de 650.000 de euro pentru implementarea unor sisteme moderne de colectare a deşeurilor plutitoare din râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, ce traversează frontiera cu Ungaria, urmând să finalizeze investiţia până în decembrie 2024.

"Activitatea noastră principală nu este strângerea gunoiului din ape, dar, din păcate, trebuie să activăm şi în acest domeniu. Am aplicat un asemenea proiect în Oradea, în colaborare cu Guvernul olandez, în amonte pe Crişul Repede, unde am strâns mult gunoi de acest gen, majoritatea fiind PET-uri care sunt aduse de apă chiar şi de la mare distanţă, 30 - 50 de km. Iar acum am câştigat acest proiect pentru a aplica asemenea echipamente moderne de colectare şi pe râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, directorul ABA Crişuri, Pásztor Sándor.

Potrivit acestuia, aceste echipamente, care abia acum încep să fie folosite, barează cursul apei prin mai multe metode, se dirijează plutitorii într-o parte, spre mal, unde se vor strânge în recipiente mari, cu ajutorul unui buldoexcavator sau alt utilaj, în funcţie de locaţie.

"Ar fi mult mai uşor dacă oamenii nu ar arunca pe maluri, în apă şi la voia întâmplării pet-urile, pe care apele şi viiturile le antrenează. Noi încercăm să înlăturăm un rezultat al lipsei de educaţie şi de simţ de protejare a naturii," a subliniat directorul.

Acesta a menţionat faptul că sistemele de colectare a plutitorilor sunt cu atât mai importante cu cât Bazinul hidrografic Crişuri se află la frontiera cu Ungaria şi cantităţi mari de deşeuri pot să traverseze graniţa, cu consecinţe legale.

"Ca şi consilier al ministrului Mediului pot să vă spun că noi, în ABA Crişuri, nu avem probleme transfrontaliere, pentru că intervenim mai mult. Probleme are România pe Someş şi pe Tisa. Dar la Tisa e o problemă cu ucrainenii. Pe Someş sunt mai multe probleme; de aceea am prevăzut din bugetul naţional proiecte de acest gen. De altfel, şi la ABA Crişuri am prevăzut, din banii ministerului, să echipăm şi valea Ierului şi barajul Suplacu de Barcău. Partea ungară a reclamat situaţia deşeurilor ce le parvin pe Someş, unde în permanenţă este o problemă. Nu este un secret. Someşul, din păcate, colectează începând din Cluj, Bistriţa, Maramureş prin toţi afluenţii şi Satu Mare, adună tot. E un râu mare, iar oameni care nu gândesc sunt destui", a declarat directorul Pásztor.

Cele trei echipamente cu rol de a colecta deşeurile plutitoare vor fi amplasate în trei secţiuni aflate în zona transfrontalieră de pe Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru.

"Implementarea la scară bazinală a unor astfel de tronsoane de intervenţie creează şi cadrul instituţional necesar pentru buna cooperare cu statul vecin, prevăzut în Regulamentul Naţional şi European în domeniul Gospodăririi Apelor," a precizat directorul ABA Crişuri.

Proiectul ABA Crişuri se va finaliza în decembrie 2024 şi este finanţat cu 650.000 euro prin Programul Horizon Europe care face parte din parteneriatul DALIA - Danube Region Water Lighthouse Innovation Action. Liderul de proiect este OVF-Direcţia Naţională de Gospodărire a Apelor din Ungaria, iar în România, alături de ABA Crişuri, sunt parteneri Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Bugetul total al programului este de 8.500.000 euro. AGERPRES/(A, AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)