WWF România susţine alături de Romapis şi Eco Ruralis eliminarea utilizării neonicotinoidelor, respectiv a pesticidelor toxice pentru albine, în condiţiile în care România continuă să le folosească pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, deşi acestea sunt interzise în Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al celor trei organizaţii.

"Marţi a început perioada de tratare a seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu pesticide interzise în Uniunea Europeană. Acest lucru a devenit posibil după ce noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a emis în 17 decembrie 2021 o serie de derogări pentru folosirea a trei pesticide neonicotinoide. Derogările permit de asemenea tratarea seminţelor de sfeclă de zahăr. România continuă să folosească pesticide toxice nocive pentru albine, deşi în ultimii ani Ministerul Agriculturii a dat semnale că doreşte alinierea la direcţiile europene prin eliminarea din derogările anuale a tratamentului cu neonicotinoide la culturile de floarea-soarelui şi rapiţă", se arată într-un comunicat transmis joi de WWF România, Romapis şi Eco Ruralis.

Reprezentanţii acestor organizaţii menţionează că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori, aceştia fiind o componentă vitală a ecosistemelor, inclusiv prin rolul lor în reproducerea plantelor din flora sălbatică.

"Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări ştiinţifice, reprezintă începutul unei crize sistemice pentru sănătatea mediului şi securitatea alimentară în Europa şi la nivel global. De aceea, pesticidele neonicotinoide, toxice pentru albine, au fost interzise complet din mediul outdoor de către Comisia Europeană de patru ani, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat efectul lor nociv", spun reprezentanţii asociaţiei.

Potrivit sursei citate, România a continuat încă de la început cu excepţiile de la regulă, din 2014, după ce au intrat în vigoare primele restricţii la nivelul UE. Derogările au fost emise anual pentru a permite utilizarea pesticidelor neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 ţara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiţă, dar nici de floarea-soarelui.

"În contextul în care România a adoptat, ca membru UE, Pactul Verde European, pasul necesar este cercetarea, testarea şi încurajarea unor metode alternative de control a dăunătorilor şi renunţarea treptată la aceste pesticide. Strategia "De la fermă la furculiţă", care are un loc central în Pactul Verde European, prevede reducerea utilizării şi riscului asociat pesticidelor chimice cu 50% până în 2030. În paralel, Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabileşte obiectivul-cheie de a practica agricultura ecologică pe cel puţin 25% din terenurile agricole din UE (de la 8,5% în prezent). România are 2,9% din suprafaţa agricolă gestionată în regim ecologic", se menţionează în comunicatul celor trei organizaţii.

În opinia acestora, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale doreşte din nou mai multe excepţii de la legislaţia europeană, iar ultimele astfel de derogări au fost obţinute în preajma Crăciunului din 2021, la solicitarea asociaţiilor şi cooperativelor fermierilor mari din sectorul vegetal.
"Derogările au fost emise a doua zi după întâlnirea cu apicultorii, deşi Federaţia Asociaţiilor Apicole din România - Romapis a transmis, alături de Ecoruralis (reprezentând micii producători din România, majoritari în sectorul agricol), o listă de argumente clare împotriva acestei decizii", susţin reprezentanţii celor trei organizaţii.

În acest context, WWF susţine eliminarea utilizării neonicotinoidelor, alături de Romapis şi Eco Ruralis, şi solicită ajutorul cetăţenilor pentru a transmite, din nou, un mesaj autorităţilor din România şi de la nivel european, prin semnarea unei petiţii de salvare a albinelor.

"WWF lucrează pentru a proteja şi reface ecosisteme sălbatice, atât în România, cât şi la nivel mondial. De fiecare dată luăm în calcul bunăstarea tuturor speciilor din ecosistem: de exemplu, odată cu reconstrucţia ecologică a luncii din Balta Geraiului am încurajat localnicii să cultive menta pentru miere, astfel ajutând şi albinele. În plus, prin intermediul proiectului BeeActive, ne dorim să îmbunătăţim legislaţia din România, cu implicarea tuturor factorilor de interes", menţionează WWF.

Acţiunile organizaţiei vizează şi includerea unei scheme de finanţare pentru practici agricole benefice pentru polenizatori în Planul Naţional Strategic pentru implementarea Politicii Agricole Comune a UE pentru 2023-2027, Plan care se află în elaborare la Ministerul Agriculturii. Această finanţare ar susţine diversificarea peisajului în zonele de monocultură prin reintroducerea zonelor cu vegetaţie şi floră sălbatică, precum şi selectarea culturilor agricole şi rotaţia lor, astfel încât să se asigure hrană şi pentru polenizatori şi să se prevină/reducă atacul dăunătorilor.

De asemenea, WWF îşi doreşte în cadrul acestei scheme sprijinirea fermierilor pentru evitarea folosirii preventive a pesticidelor. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Chesnoiu: Tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a ANF; apicultorii sunt informaţi cu privire la acest aspect