Planul de management al Parcului Natural Văcăreşti presupune, în primul rând, cercetare şi stabilirea măsurilor pe următorii zece ani, iar printre nevoile urgente se află paza şi reconstrucţia ecologică a zonei, a declarat, luni, Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei "Parcul Natural Văcăreşti" (APNV), după semnarea unui protocol de colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

"Planul de management al Parcului Natural Văcăreşti presupune, în primul rând, cercetare şi stabilirea măsurilor pe următorii zece ani. Noi am început activitatea din momentul înfiinţării parcului. Activitatea a fost întreruptă la nivel oficial prin Ordonanţa 75, însă noi ne-am continuat activitatea chiar dacă nu am mai avut dreptul şi obligaţiile să o facem şi acum ne bucurăm că am reoficializat acest statut de partener oficial prin care vrem să ne continuăm activitatea. Nevoi urgente sunt paza, reconstrucţia ecologică, pentru că vorbim de conservarea naturii şi trebuie luate nişte măsuri să ne asigurăm că păstrăm habitatul natural pe care parcul îl are şi că acesta nu este distrus. Aceste lucruri nu puteau fi făcute fără să avem statut legal, un regulament aprobat, plan de management şi celelalte obligaţii birocratice", a spus Stoican.

Întrebat care este situaţia actuală în interiorul parcului, preşedintele APNV a amintit de incendii şi de vandalism.

"Acum nu se mai braconează, dar avem probleme cu vandalismul, de exemplu, avem probleme cu incendierile - chiar săptămâna trecută a fost unul. De asemenea, avem probleme cu oameni care nu au un comportament adecvat în natură şi aruncă gunoaie. În prezent, avem în echipă 12 angajaţi pe care i-am păstrat chiar dacă nu am mai avut statut de administrator şi avem 120 de voluntari în programul "Rangerul urban" care ne ajută la monitorizare, la pază şi la supraveghere", a subliniat Florin Stoican.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, alături de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, şi reprezentanţi ai Asociaţie "Parc Natural Văcăreşti" au semnat, luni, un protocol de colaborare în vederea dezvoltării unicei arii naturale protejate urbane din România.

Potrivit ministrului de resort, elaborarea Planului de Management al Parcului Natural Văcăreşti va fi finanţată din bugetul de stat, suma urmând să fie de "câteva sute de mii de euro".

În data de 10 aprilie 2017, Administraţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) a devenit oficial administratorul Deltei Văcăreşti, într-un parteneriat semnat cu Primăria Capitalei.

Cu un an în urmă, în luna mai, acumularea Văcăreşti a fost declarată, prin Hotărâre a Guvernului, parc natural, instituindu-se, astfel, regimul de arie naturală protejată. Ecologizarea Parcului Natural Văcăreşti este în sarcina Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), ale cărei echipe au demarat acţiunile specifice pe întregul areal, după cum anunţa ministerul de resort.

Asociaţia Parcul Naţional Văcăreşti a dezvoltat proiectul pentru o mlaştină urbană urmând exemplul britanic şi lucrând cu organizaţii de mediu cunoscute, precum Wetland Link International, Wildfowl şi Wetland Trust, filiala WWF România, cât şi cea din Marea Britanie.

Peste 170 de specii de păsări pot fi observate la Văcăreşti, în special cele de apă: bâtlani, egrete, cormorani şi gâşte sălbatice. În afară de acestea, mlaştinile sunt şi casa unor mamifere mici precum: vulpi, nevăstuici şi vidre (protejate la nivel european). Ecosistemul este divers şi include reptile, amfibieni şi nevertebrate precum: tritoni, salamandre, ţestoase de apă, şopârle gri, şerpi de iarbă.

Parcul Natural Văcăreşti se întinde pe o suprafaţă de 186 de hectare, iar în ultimii 22 de ani în acest areal s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, perdele de trestie şi stuf. Totodată, în zonă au fost identificate specii din mai multe grupe, respectiv: mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, faună piscicolă cu peste 90 de specii.

În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 40 de hectare. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)