Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) va lansa un program de finanţare care va ajuta proprietarii de case să le eficientizeze din punct de vedere energetic, reducând consumul de energie şi, implicit, emisiile de gaze cu efect de seră, a anunţat, vineri, pe Facebook, ministrul de resort, Costel Alexe.

Conform oficialului, programul va fi dezvoltat cu sprijinul asociaţiilor de profil şi instituţiilor internaţionale şi va avea cinci obiective majore.

Astfel, primul obiectiv se referă la protejarea mediului, direct şi indirect.

"Clădirile sunt responsabile pentru 40% din energia consumată în Uniunea Europeană şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. În România, cifrele, conform asociaţiilor de profil, sunt mai mari: 50%, respectiv 40%. Mai mult decât transportul, mai mult decât industria. De ce să continuăm să aruncăm în atmosferă aceste emisii, făcând rău planetei şi României? Nu în ultimul rând, acest program are în vedere să protejeze pădurile. Foarte mulţi oameni taie copaci pentru a-şi încălzi casele. O casă care pierde mai puţină căldură înseamnă mai mulţi copaci salvaţi de la tăiere", scrie Alexe.

Ministrul Mediului precizează, totodată, că prin acest program veniturile proprietarilor de case vor creşte indirect, prin faptul că vor plăti facturi mai mici pentru încălzirea şi răcirea locuinţelor.

"Să nu uităm că 1 român din 5 nu îşi poate încălzi adecvat locuinţa sau are dificultăţi în a-şi plăti facturile, aflându-se în situaţie de sărăcie energetică. Spre exemplu, proprietarul unei case tipice termoizolate poate plăti cu 1.500 - 2.000 de lei mai puţin pe an. Suma poate creşte, în funcţie de imobil şi de soluţiile folosite. Banii care rămân în buzunarele oamenilor nu mai sunt pur şi simplu 'aruncaţi pe fereastră'. Şi acestea sunt doar beneficiile uşor măsurabile. O locuinţă renovată energetic înseamnă şi o locuinţă mai sănătoasă. Gândiţi-vă că un copil care locuieşte într-o casă bine încălzită şi bine ventilată îşi reduce riscul de îmbolnăvire şi va putea să înveţe mai bine! Un adult care nu îngheaţă de frig sau nu se sufocă de cald e mai performant la muncă şi va avea mai puţine zile de concediu medical. Şi lista exemplelor poate continua. 1 euro investit în eficienţă energetică produce alţi 4 direct şi din beneficii conexe", explică demnitarul.

Alexe aminteşte faptul că, dacă pentru reabilitarea termică a blocurilor sunt disponibile diverse programe de finanţare, europene sau de stat, pentru casele individuale nu există niciunul.

"Este nevoie de echitate, având în vedere că există aproape 5 milioane de case", susţine oficialul.

Un al patrulea obiectiv al proiectului de eficienţă energetică, subliniat de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, face referire la stimularea economiei.

"Sunt liberal, deci cred că mediul poate fi protejat în acelaşi timp cu asigurarea creşterii economice. Banii investiţi în eficienţă economică produc rezultate - rămân sume mai mari în buzunarele oamenilor şi sunt ajutate şi industriile conexe, în primul rând industria construcţiilor. De asemenea, ajută şi la crearea de noi locuri de muncă. Citeam declaraţia lui Adrian Joyce, şeful campaniei Renovate Europe, care spunea că eficienţa energetică are potenţialul de a deveni 'cel mai mare creator de locuri de muncă la nivel european'", notează Costel Alexe.

Acesta a adăugat, de asemenea, că, prin implementarea noului proiect, vor fi sprijinite eforturile României de a-şi respecta angajamentele (inclusiv legale) luate la nivel European în materie de eficienţă energetică şi schimbări climatice.

"Recent, statele Uniunii Europene au adoptat Pactul Ecologic European prin care îşi asumă lupta împotriva încălzirii globale, iar unul dintre instrumentele majore este renovarea energetică a clădirilor", afirmă ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, România are termen, până pe data de 10 martie 2020, pentru a transpune Directiva revizuită privind Performanţa Energetică a Clădirilor prin care se obligă să crească nivelul de performanţă energetică a imobilelor.

Datele publicate de Alexe arată că România ar trebui să reabiliteze energetic aproximativ 3% din clădiri anual, însă, în prezent, estimările sunt de sub 0,5%. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)