Evacuată din țara sa în 2012 după ce a fost victima unui atac al talibanilor, militanta pakistaneză Malala Yousafzai se întoarce rareori în țara natală, însă a participat în acest weekend la un summit privind educația fetelor, aflată în centrul luptei sale, notează duminică AFP.

Vizita sa are loc într-un moment în care educația este deosebit de fragilă în regiune: în Pakistan, 26 de milioane de copii sunt neșcolarizați, potrivit cifrelor oficiale care plasează țara printre cele mai afectate de acest fenomen.

Afganistanul, țara vecină, este singura din lume unde fetelor și femeilor nu li se permite să meargă la școala secundară sau la universitate, printre alte măsuri restrictive impuse de talibani de la revenirea lor la putere în 2021.

'Talibanii nu consideră femeile ființe umane', a denunțat duminică activista, invitată de onoare la summitul despre educația fetelor în comunitățile musulmane, organizat pe parcursul a două zile la Islamabad.

Malala Yousafzai a devenit cea mai tânără laureată a premiului Nobel pentru Pace, care i-a fost atribuit la vârsta de 17 ani, după ce în 2012 aceasta fusese atacată de talibani pakistanezi, furioși din cauza postărilor sale în favoarea educației pe blogul personal.

În timp ce se întorcea de la școală într-un autobuz, în valea izolată Swat, aflată în apropierea graniței cu Afganistanul, aceștia au împușcat-o în cap.

Evacuată și apoi spitalizată în Regatul Unit, unde locuiește în prezent, Malala s-a întors rareori în țara natală, mereu escortată.

'Prezența sa în Pakistan în acest moment este un mesaj pentru cei aflați la putere: lupta pentru educație nu poate fi redusă la tăcere, fie în valea Swat, fie de cealaltă parte a graniței, în Afganistan', a afirmat Nighat Dad, un alt activist.

- Sărăcie -

Vizita sa în Pakistan este 'de asemenea un memento al muncii care rămâne de făcut', a adăugat Dad.

În discursul său în fața a zeci de reprezentanți ai țărilor musulmane, Malala Yousafzai a subliniat că mai este încă 'foarte mult de lucru pentru ca fiecare femeie pakistaneză să aibă acces la educație'.

Sărăcia este principalul motiv al neșcolarizării masive din Pakistan, unde, potrivit Băncii Mondiale, 40% din cei 240 de milioane de locuitori trăiesc sub pragul sărăciei.

Fenomenul este agravat de infrastructura inadecvată, de conservatorism, dar și de impactul schimbărilor climatice: nu este neobișnuit ca școlile, slab dotate, să fie închise din cauza poluării, a valurilor de căldură sau a inundațiilor.

'Este descurajant să vezi că situația este în mare măsură aceeași ca atunci când a plecat', remarca Hadia Sajid, o studentă de 22 de ani care a urmărit conferința activistei.

'Dar au existat unele progrese marginale, în mare parte datorită impactului rețelelor sociale: a devenit mai dificil să privezi fetele de drepturile lor', este de părere aceasta.

- 'Simbol' -

Malala Yousafzai a creat în 2013 fondul Malala împreună cu tatăl său, un fost profesor care a luptat împotriva normelor sociale pentru ca fiica sa să meargă la școală în valea Swat.

Organizația lor a investit milioane de dolari pentru ca 120 de milioane de fete să poată fi școlarizate în întreaga lume.

În țara lor natală, însă, proiectele pe care le susțin în zonele rurale sunt rareori cunoscute.

'În Pakistan, Malala este un paradox', afirmă Nighat Dad. 'Reușitele sale la scară internațională sunt incontestabile, dar liderii și societatea rămân divizați, oscilând între admirație și neîncredere'.

În ceea ce o privește pe Sanam Maher, autoarea mai multor lucrări despre femei pakistaneze, Malala este o 'figură controversată': 'mulți o critică din cauza absenței sale din Pakistan', afirmă aceasta.

Pentru Hadia Sajid, ca și pentru multe alte tinere pakistaneze, Malala rămâne un 'simbol și o voce puternică în favoarea educației fetelor'.AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Anda Badea)