Filmul documentar "As the clock runs" / "După cum bate ceasul" / "Ahogy az ora jar", care evocă istoria zbuciumată a comunităţii evreieşti din Odorheiu Secuiesc, a fost proiectat la 26 ianuarie la Cinematograful Lev din Tel Aviv, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcând împlinirea a 80 de ani de la Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord, în organizarea reprezentanţei din Israel a Institutului Cultural Român.

Filmul spune povestea unei comunităţi evreieşti mai degrabă mici, dintr-un oraş mai degrabă mic, dar reprezentativă pentru soarta întregii evreimi din Transilvania de Nord care, în primăvara anului 1944, a fost nimicită prin ceea ce s-a numit "Soluţia finală", pusă în practică de către autorităţile ungare care au administrat teritoriul în perioada 1940-1944, relevă ICR Tel Aviv într-un comunicat de presă.

În cuvântul de deschidere, Martin Salamon, directorul ICR Tel Aviv, a numit povestea evreilor din Odorhei "oceanul într-o picătură", prin prisma faptului că exterminarea micii comunităţi locale a avut aceleaşi etape, traseu şi destinaţie finală, ca a altor milioane de evrei din Europa: legislaţie discriminatorie, apoi eliminare fizică prin ghettoizare forţată şi transportul în lagăre de exterminare. În ceea ce priveşte soarta evreilor din Odorheiu Secuiesc, o comunitate vorbitoare de limbă maghiară, ea a fost identică cu cea a celorlalte comunităţi de pe teritoriile administrate de Ungaria în anul 1944, printre care a celor peste 160 de mii de evrei din Transilvania de Nord: au fost predaţi Germaniei naziste aproape de sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când înfrângerea Puterilor Axei era deja inevitabilă.

Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid - el însuşi istoric şi cunoscut cercetător al Holocaustului - a accentuat faptul că Holocaustul a fost un proiect european, în care au participat aproape toate statele din Europa, printre care şi Ungaria şi România. Ioanid a dat ca exemplu comuna Cârlibaba, compusă din satele Cârlibaba Veche şi Cârlibaba Nouă. După Dictatul de la Viena, Cârlibaba Nouă, aflată pe malul drept al râului cu acelaşi nume, a revenit Ungariei, iar Cârlibaba Veche a rămas sub administraţie românească, fiind parte a judeţului Suceava. Evreii din Cârlibaba Veche au fost deportaţi de către autorităţile române în Transnistria, împreună cu alţi evrei din Bucovina, în anul 1941, iar cei din Cârlibaba Nouă au fost deportaţi cu trei ani mai târziu de către autorităţile ungare, la Auschwitz.

La finalul proiecţiei, la care au participat şi supravieţuitori ai Holocaustului din Odorheiu Secuiesc şi aparţinătorii lor, azi locuitori ai Israelului, o parte dintre ei fiind şi subiecţi ai interviurilor incluse în documentar, regizorul Zoltan Fecso - prezent la proiecţia din Tel Aviv - a răspuns la întrebările publicului. Din câte a detaliat Fecso, filmările s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani, în locaţii diferite: Odorhei, Israel, Auschwitz. Regizorul a mulţumit ICR Tel Aviv pentru sprijinul material şi logistic acordat atât pe parcursul filmărilor, cât şi în vederea prezentării peliculei în Israel.

Evreii care s-au stabilit în oraşul Odorheiu Secuiesc în secolul al XIX-lea au devenit vorbitori de limbă maghiară, păstrând bune relaţii cu maghiarii, chiar şi după ce Transilvania a devenit parte a României Mari. În primăvara anului 1944 însă, evreii din oraş şi împrejurimi au fost transportaţi în ghetto-ul din Târgu Mureş, de unde au fost deportaţi la Auschwitz şi nimiciţi. În prezent nu mai trăieşte niciun evreu în Odorhei, majoritatea supravieţuitorilor Holocaustului emigrând în Israel. Tragedia care a pus capăt unei perioade de peste un secol de convieţuire paşnică a rămas complet necunoscută locuitorilor actuali din Odorheiu Secuiesc, iar realizatorii filmului şi-au propus să producă o schimbare în acest sens. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: ICR Tel Aviv - המכון הרומני לתרבות/Facebook,com