Transmisiuni în direct interminabile, comentarii nesfârşite, eclipsarea altor evenimente de actualitate... Acoperirea mediatică titanică a morţii reginei Marii Britanii ar putea avea un efect de respingere într-un moment când din ce în ce mai mulţi oameni evită să mai urmărească ştirile, avertizează specialiştii consultaţi de AFP.

''Au apărut deja critici referitoare la această acoperire'', a scris Nic Newman, din cadrul institutului Reuters pentru studierea jurnalismului, afiliat universităţii engleze Oxford.

Iar această constatare este mai adevărată în regiuni din afara Regatului Unit, întrucât dispariţia reginei Elisabeta a II-a are un ecou mondial.

''Media australiene aveau cu adevărat nevoie de o acoperite atât de nebunească'', se întreba luni ''Media Watch'', o emisiune de analiză media a canalului public de televiziune australiană ABC, la patru zile după decesul reginei.

''E o nebunie, auzim aceleaşi lucruri simultan pe toate canalele'', spune enervată Marie-Dominique, o octogenară franceză care urmăreşte cu înflăcărare canalele de ştiri. Asemenea ei, numeroşi telespectatori americani îşi exprimă indignearea pe Twitter că această actualitate nu mai lasă decât un loc foarte mic şi altor evenimente.

Oboseală

În Regatul Unit, ''am fost surprinşi de nivelul la care media internaţionale sunt interesate de acest eveniment'', a recunoscut Nic Newman.

''Acest tip de eveniment ilustrează cercul vicios al informaţiei: nu putem să nu-l relatăm, dar toate media relatează în aceeaşi manieră. Şi ce ne rămâne la final?'' se întreabă jurnalistul francez David Medioni, directorul Observatorului de media din cadrul Fundaţiei Jean-Jaures.

Acesta a condus, alături de alţi experţi, o anchetă publicată la începutul lui septembrie, care pune în lumină ''oboseala informaţională'', sentimentul de stres şi de epuizare de care se pare că suferă 53% dintre francezii intervievaţi, bombardaţi de informaţii pe canale multiple.

Publicat la jumătatea lui iunie, după sondaje realizate în circa 40 de ţări, raportul anual al institutului Reuters ajunge la o concluzie similară: în faţa unei actualităţi considerate deprimante, aproape patru din 10 intervievaţi (38%) spun că li se întâmplă să evite ştirile în mod deliberat, în comparaţie cu 29% în 2017.

Aproape jumătate (43%) spun că sunt enervaţi de caracterul repetitiv.

''Ne aşteptăm ca acest fenomen de evitare să crească'' în zilele următoare în legătură cu moartea reginei, a estimat Nic Newman, autorul principal al raportului.

''Această nebunie mediatică, faptul că toată lumea cuplează - reţelele de socializare, televiziunile, presa, radiourile - amplifică sentimentul de prea mult'' deja latent, precizează David Medioni.

Cu toate acestea, interesul publicului pentru o astfel de ştire este real.

Peste tot în lume, televiziunile au înregistrat audienţe mari în momentul anunţului decesului. Pe Twitter, un total inedit de 46,1 milioane de mesaje cu acest subiect au fost publicate în intervalul joi-marţi (cu un vârf de 1.800 de tweets pe secundă joi seară), potrivit platformei de specialitate Visibrain.

Dar odată depăşită emoţia iniţială, ''provocarea media este de a găsi un echilibru'', a spus Newman.

Infobezitate

''Subiectul, este problema cantităţii'', spune Medioni. Când media ''epuizează toate perspectivele, ne putem regăsi la finalul zilei cu sentimentul că nu am aflat nimic util şi interesant''.

Deşi deplânge ''o lipsă de reflectare colectivă a mass-media'', expertul francez scoate totodată în evidenţă ''o relaţie adictivă a publicului cu informaţia, pe care o numeşte infobezitate''.

''Avem meniuri Big Mac XXL de informaţii. Ştim că este rău întrucât resimţim o formă de epuizare, dar consumăm în continuare, fără să ştim cum să ne oprim'', a spus el.

''Salvarea nu este o provocare doar pentru media şi pentru democraţie, este o provocare pentru sănătatea publică'', asigură Medioni.

Iar ce mai vizaţi, jurnaliştii, nu sunt nici ei scutiţi.

Într-un articol publicat în iulie în Washington Post, jurnalista americană Amanda Ripley mărturisea că a evitat ştirile în ultimii ani (un ''secret oarecum ruşinos'').

Din punctul ei de vedere, profesia trebuie să-şi schimbe modul de lucru, oferind mai mult spaţiu pentru speranţă şi soluţii.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)