O schiţă inedită se ascunde sub straturile de vopsea ale celui mai cunoscut tablou pictat de Rembrandt, "Rondul de noapte", au anunţat miercuri cercetătorii olandezi, care vorbesc despre o descoperire majoră ce dezvăluie geneza acestei capodopere a pictorului flamand, informează AFP.

Schiţa arată că Rembrandt a prevăzut iniţial să picteze pene pe cascheta unui poliţist şi că a decis să renunţe la o spadă care ar fi trebuit să se afle între cele două personaje principale din celebrul tablou.

"Penele sunt foarte vizibile pe schiţă, dar nu şi în pictura finală", a detaliat într-o conferinţă de presă Pieter Roelofs, coordonatorul departamentului de Pictură şi Sculptură din cadrul Rijksmuseum din Amsterdam.

"Nu ştim de ce s-a răzgândit, poate pentru că ar fi atras prea mult atenţia asupra acelui personaj", a adăugat el.

Aproximativ 30 de experţi au lucrat timp de doi ani şi jumătate asupra acestei pânze, una dintre cele mai cunoscute picturi din lume, studiind-o cu meticulozitate cu ajutorul celor mai avansate tehnici de imagistică şi tehnologie informatică.

Foto: (c) ROBIN VAN LONKHUIJSEN/ EPA

Rijksmuseum a prezentat miercuri rezultatele primei faze a acestor studii, care au obiectivul de a descifra şi a înţelege tehnica artistului flamand şi, pe termen lung, să îi redea acestei pânze monumentale strălucirea şi splendoarea sa de altădată.

"Descoperirea schiţei reprezintă o descoperire majoră în acest studiu", "am descoperit geneza" operei, a declarat Taco Dibbits, directorul Rijksmuseum, un muzeu celebru din Amsterdam a cărui piesă principală este "Rondul de noapte", tablou pictat în anul 1642.

"Am bănuit întotdeauna că Rembrandt a făcut o schiţă pe pânză înainte de a se lansa în această compoziţie incredibil de complexă, dar până acum nu aveam dovada", a continuat Taco Dibbits.

"Este fascinant să vezi că Rembrandt a căutat să obţină o bună compoziţie" pentru a realiza tabloul, ce măsoară 3,8 metri în înălţime şi 4,5 metri în lungime, având o greutate totală de 337 de kilograme, a adăugat el.

Restaurare istorică

Olandezul Rembrandt van Rijn (1606-1669) a primit în 1642 o comandă de la căpitanul poliţiei burgheze din Amsterdam, Banninck Cocq, pentru a realiza un portret al ofiţerilor şi membrilor echipei sale.

De atunci, în aproape patru secole, tabloul a trecut prin destul de multe încercări. În 1715, a fost pur şi simplu decupat pentru a fi instalat în sediul Primăriei din Amsterdam, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a reuşit să scape de trupele naziste.

Precedenta restaurare majoră a acestei picturi datează din urmă cu peste 40 de ani, după un act de vandalism comis în 1975 de o persoană cu afecţiuni mintale, care a sfâşiat tabloul cu lovituri de cuţit.

De atunci, experţii au constatat apariţia unui halou alb deasupra unor părţi din tablou, în special în jurul zonei afectate de loviturile de cuţit, care au dus la decolorarea câinelui aflat în partea dreaptă inferioară a picturii.

Rijksmuseum a lansat în iulie 2019 o operaţiune de restaurare, considerată extrem de originală, întrucât se desfăşoară în direct sub privirile publicului.

Celebra pânză este plasată într-un cub de sticlă în mijlocul galeriei de onoare a muzeului, iar vizitatorii de la Rijksmuseum - al căror număr era de 3 milioane pe an înainte de pandemie şi a scăzut la 675.000 în 2020 - pot să observe toate acţiunile restauratorilor.

Denumit "Operaţiunea Rondul de Noapte", actualul proiect de restaurare, care costă mai multe milioane de euro, reprezintă o premieră pe mai multe planuri, fiind cea mai vastă şi cea mai complexă acţiune de cercetare şi de restaurare a acestei capodopere.

Foto: (c) ROBIN VAN LONKHUIJSEN/EPA

Pe 19 ianuarie, experţii vor demara o procedură care vizează deformaţiile apărute în colţul superior stâng al tabloului. Ei vor evalua informaţiile obţinute şi vor decide apoi dacă o restaurare completă a operei este necesară.

"Starea generală a tabloului este conformă cu ceea ce putem să ne aşteptăm de la o pictură veche de aproape 400 de ani. Însă nu există nimic care să fie alarmant", a precizat Pieter Roelofs. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)