Persoanele care prezintă la nivelul frunţii riduri mai pronunţate decât în mod obişnuit pentru vârsta lor ar putea avea un risc mai mare de deces în urma bolilor cardiovasculare, conform rezultatelor unui studiu efectuat în Franţa, citat de Press Association.

Cercetătorii susţin că deşi ridurile de la nivelul frunţii nu constituie o metodă mai bună de evaluare a riscului de deces în urma bolilor cardiovasculare în comparaţie cu metodele existente, precum tensiunea arterială şi profilul lipidic, ar putea reprezenta un semnal de alarmă uşor de observat şi cu un cost minim.

Studiul, prezentat la congresul Societăţii Europene de Cardiologie desfăşurat în Munchen, Germania, nu a identificat o cauză anume a acestei asocieri, însă, potrivit unei teorii avansate, aceasta ar avea legătură cu ateroscleroza sau rigidizarea arterelor ca urmare a depunerilor de placă pe pereţii interni ai acestora.

Ateroscleroza este o cauză importantă a atacurilor de inimă şi a altor evenimente cardiovasculare. Modificările survenite la nivelul proteinei colagen şi stresul oxidativ ar juca un rol esenţial atât în apariţia aterosclerozei cât şi a ridurilor, au notat cercetătorii.

De asemenea, vasele de sânge din zona frunţii sunt atât de mici încât ar putea manifesta o sensibilitate mai mare la acumularea de placă, ceea ce înseamnă că ridurile ar putea reprezenta unul dintre primele semne ale îmbătrânirii acestora.

Studiul a analizat un grup alcătuit din 3.200 de adulţi activi, sănătoşi, cu vârste de 32, 42, 52 şi 62 de ani la începutul cercetării.

Participanţii au fost examinaţi de medici care au acordat punctaje în funcţie de numărul şi de adâncimea ridurilor prezente pe frunţile acestora. Un scor de zero echivala cu lipsa ridurilor, iar un scor de trei presupunea ''numeroase riduri profunde''.

Subiecţii au fost monitorizaţi timp de două decenii, perioadă în care 233 au decedat din diverse cauze. Dintre aceştia, 15,2% au avut un scor de doi şi trei, 6,6% au avut un scor de unu, iar 2,1% nu au avut riduri.

Autorii cercetării au descoperit că persoanele cu un scor de unu aveau un risc uşor crescut de deces ca urmare a bolilor cardiovasculare în comparaţie cu subiecţii fără riduri.

Participanţii cu scoruri de doi şi trei au prezentat un risc cu aproape 10% mai mare de deces spre deosebire de persoanele cu scor zero.

''Cu cât este mai mare scorul ridurilor cu atât creşte riscul de mortalitate cardiovasculară'', a declarat una dintre autorii studiului, Yolande Esquirol, profesor-asociat la Centre Hospitalier Universitaire de Toulouse din Franţa.

''Factorii de risc precum nivelul mare de colesterol sau hipertensiunea nu pot fi văzuţi sau simţiţi. Am luat în calcul ridurile de pe frunte ca indicator deoarece este o metodă atât de simplă şi de vizuală. Prin simpla privire a chipului unei persoane se poate trage un semnal de alarmă şi astfel se pot oferi sfaturi pentru scăderea riscului'', a completat specialista.

Potrivit lui Esquirol, aceste sfaturi pot include schimbarea stilului de viaţă precum un program mai intens de exerciţii fizice sau o alimentaţie mai sănătoasă.

Riscul de boli de inimă creşte odată cu înaintarea în vârstă, însă stilul de viaţă şi intervenţiile medicale pot reduce gradul de pericol. Provocarea stă în identificarea pacienţilor cu risc ridicat îndeajuns de devreme pentru a face o diferenţă, notează Press Association.

''Aceasta este pentru prima dată când a fost stabilită o asociere între riscul cardiovascular şi ridurile de pe frunte, astfel că descoperirea trebuie să fie confirmată prin studii ulterioare, însă practica poate fi utilizată de acum în cabinetele medicilor şi în clinici medicale. Nu costă nimic şi nu presupune niciun risc'', a mai spus Esquirol.

Alte cercetări au analizat anterior diferite semne vizibile de îmbătrânire pentru a se afla dacă acestea pot prezice afecţiunile cardiovasculare, identificându-se o asociere între apariţia cheliei la bărbaţi, a pliurilor pe lobii urechilor sau a xantoamelor (depozite de colesterol sub piele) şi un risc mai mare de boli de inimă, însă nu s-a observat o creştere a riscului de deces.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Alexandru Cojocaru)