Dezvăluirea resorturilor secrete ale propagandei naziste prin prezentarea unor detalii ascunse care stau în spatele unui set de peste 200 de fotografii cu Adolf Hitler reprezintă ambiţiosul obiectiv al unei expoziţii inedite, deschisă între 27 iunie şi 23 septembrie la Pavillon Populaire din Montpellier, un oraş din sudul Franţei, informează AFP.

Expoziţia, intitulată "Un dictateur en images" ("Un dictator în imagini"), prezintă pentru prima dată un set de 240 de fotografii ale fostului lider nazist, selecţionate dintre cele peste 12.000 realizate din 1924 până în 1945 de fotograful lui oficial, Heinrich Hoffmann (1885-1957).

Această expoziţie, care ar putea să pară "riscantă din punct de vedere politic", este "istorică", a spus directorul artistic al centrului cultural Pavillon Populaire, Gilles Mora, propunând vizitatorilor "o reflexie politică în imagini" de "o calitate ştiinţifică de netăgăduit". Specialiştii de la Memorialul Holocaustului şi istoricii Johann Chapoutot şi Denis Peschanski au participat la elaborarea proiectului.

"Hitler se ferea de fotografi şi fugea de ei la începutul carierei sale politice, însă a înţeles foarte repede importanţa acestui mod de reprezentare pentru a proiecta imaginea 'şefului' care doreşte să se impună în faţa publicului", a explicat Alain Sayag, comisarul expoziţiei. "Artist ratat, el a găsit în Heinrich Hoffmann persoana potrivită pentru a da o formă vizuală acelei ficţiuni", a mai spus Alain Sayag.

Această imagine publică construită a fost rafinată între anii 1924 şi 1927. Expoziţia permite vizitatorilor să vizualizeze 40 de fotografii realizate în august 1927, când Adolf Hitler lucra la gestica şi tehnica lui de orator într-un atelier deţinut în Munchen de fotograful lui oficial.

Iconografia lui s-a fixat odată cu preluarea puterii în 1933 şi a fost reprodusă la infinit pe timbre şi pe cărţi poştale care aduceau redevenţe considerabile din drepturile de autor fotografului şi "modelului" său. În acele imagini se regăsesc teme precum "ghidul care conduce naţiunea", "adoraţia maselor", dar şi scene de o banalitate afectată, când liderul nazist se lăsa înconjurat de copii şi de animale, care au contribuit la consolidarea mitului unui Fuhrer apropiat de poporul său.

Imaginea Fuhrerului, "în centrul regimului nazist", nu a fost "niciodată o reprezentare a lumii reale, ci o prezentare codificată a acesteia", a declarat comisarul expoziţiei.

Aceste "imagini de factură mai degrabă mediocră" vizează "obţinerea adeziunii poporului printr-o falsificare masivă şi continuă, în cadrul unei propagande care trebuia să devină o profesiune de credinţă", a explicat Alain Sayag.

Or, tocmai aceste fotografii de propagandă realizate de Heinrich Hoffmann, intrate în domeniul public, "sunt cele care se regăsesc astăzi în toate cărţile de Istorie, fiind desprinse de contextul lor", cel mai adesea fiind publicate fără dată şi fără numele autorului, a adăugat, indignat, comisarul expoziţiei franceze. "De aici şi importanţa plasării acestor imagini în context şi analizarea lor pentru a arăta faptul că erau imagini construite", a adăugat el.

Heinrich Hoffmann, care a avut simplul statut de martor la Procesul de la Nurenberg, a fost adus în faţa unui tribunal bavarez şi condamnat, pe 31 ianuarie 1947, la 10 ani de închisoare, confiscarea tuturor bunurilor, decăderea din drepturile de cetăţean şi interdicţia de a-şi exercita profesia la finalul condamnării. Cu toate acestea, el a fost eliberat în februarie 1950, iar în urma unei judecăţi în apel şi-a recuperat 20% din totalul bunurilor confiscate.

În contrapondere cu aceste imagini fabricate cu Hitler, curatorii de la Pavillon Populaire propun vizitatorilor un al doilea segment de imagini, care reiau o expoziţie organizată de Memorialul Holocaustului în 2013 şi intitulată "Regards sur le ghettos".

Realizate de fotografii propagandei germane care încercau să reproducă stereotipurile naziste, de "curioşi" şi de prizonieri evrei care surprindeau pe peliculă fotografică viaţa lor zilnică din ghetourile din Europa de Est între 1939 şi 1945, aceste imagini alcătuiesc un portret şocant al consecinţelor pe care le-a avut propaganda nazistă.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)