Exploatare comercială a unei tragedii încă foarte sensibile sau o reamintire binevenită a faptului că demonul este încă viu? Prima adaptare pentru marele ecran a dramei de pe insula Utoya îi divizează pe supravieţuitorii acestui masacru din Norvegia anului 2011, în care au murit zeci de adolescenţi, relatează AFP.

Prezentat în premieră luni la Berlinală, "Utoya 22. juli" urmăreşte prin intermediul lui Kaja, personaj fictiv de 19 ani, cele 72 de minute interminabile în cursul cărora extremistul de dreapta Anders Behring Breivik i-a urmărit şi împuşcat pe tinerii panicaţi, prinşi în capcană pe o insuliţă din apropiere de Oslo, la 22 iulie 2011. Carnagiul comis în timpul unei tabere de vară a Tineretului laburist, s-a soldat cu 69 de morţi, adolescenţi în majoritate.

Publicul o poate urmări pe Kaja alergând pentru a scăpa cu viaţă prin pădure, pe plajă şi chiar în apă. De asemenea, ea poate fi văzută căutându-şi cu disperare sora, consolând un adolescent pe moarte şi cântând pentru a-şi face curaj în timp ce se ascunde după o stâncă. Ea aude împuşcături, dar atacatorul poate fi văzut doar ca o formă neclară în fundal, relatează Reuters în cronica filmului.

Andrea Berntzen, de 19 ani, care joacă rolul Kaja, îşi aminteşte că s-a speriat când a văzut la televizor ştirile despre masacru. Avea pe atunci doar 12 ani.

Ea a declarat la Berlin că atunci când a auzit că filmul va fi turnat s-a gândit că este prea devreme, dar apoi şi-a schimbat părerea. "A fost foarte important pentru mine să aflu, citind scenariul şi discutând despre film, că acesta se va axa pe tineri, pe adolescenţii de pe insulă, şi nu pe bărbatul care a comis masacrul", a declarat ea.

Mulţi dintre supravieţuitori nu au văzut însă proiectul cu ochi buni, potrivit AFP.

Regizorul "Erik Poppe face din cel mai mare coşmar al vieţii mele un divertisment", a declarat Kent Rune Pedersen, unul dintre supravieţuitorii masacrului, care spune că este încă bântuit de "flashback-uri, vise, zgomote, strigăte şi imagini".

"Înţeleg că unii sunt gata (...) să lase această zi în urmă. Am un mare respect pentru asta", scria el într-un articol din iunie 2017. "Nu îi pot respecta însă pe cei care miros un mod de a transforma această tragedie în bani", adăuga el.

Contactat luni de AFP, tânărul nu se dezminte şi afirmă că "nici nu se pune problema să meargă să vadă un astfel de film".

Însă nu toţi cei 300 de supravieţuitori şi apropiaţi ai victimelor care au acceptat să vizioneze "Utoya 22. juli" înainte de a intra în competiţie la festivalul de la Berlin îi împărtăşesc părerea.

"Este un film foarte inconfortabil, dar este aşa pentru ca oamenii să înţeleagă ceea ce s-a petrecut în acea zi", spune Tore Remi Christensen, care i-a scăpat atacatorului înarmat ascunzându-se într-o toaletă. "În niciun caz nu este însă divertisment", a adăugat el.

"Este important ca această poveste să iasă acum şi nu peste 50 de ani, pentru ca ea să fie cât mai fidelă posibil realităţii. Cu atât mai mult cu cât aceleaşi forţe diabolice sunt pe cale să se înrădăcineze peste tot în lume. Este deci urgent să prezentăm consecinţele la care ne expunem", a declarat el pentru AFP.

Breivik, care şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen, le reproşa victimelor sale că pregătesc terenul pentru o societate multiculturală. Extremistul în vârstă de 39 de ani, care a ucis alte opt persoane în aceeaşi zi într-un atentat cu bombă la Oslo, ispăşeşte o pedeapsă de 21 de ani de închisoare care poate fi prelungită pe termen nedefinit.

Pentru a-şi realiza proiectul pentru marele ecran, Erik Poppe a avut grijă să-i consulte pe supravieţuitori şi să construiască legături cu grupul de susţinere al victimelor.

"Am vrut să arăt povestea exclusiv din perspectiva tinerilor", a subliniat el luni în capitala germană.

Sceptică la început în privinţa ideii de a adapta o astfel de dramă pentru marele ecran, preşedinta grupului de susţinere a victimelor s-a declarat cucerită de rezultat.

Atentatele din 2011 "au reprezentat o tentativă de a ne ataca democraţia", spune Lisbeth Kristine Royneland, care a pierdut o fiică de 18 ani pe insula Utoya. "Ţin ca asta să nu se uite. Extremismul de dreapta creşte în popularitate în Europa, în Norvegia, peste tot... Pentru societate, este deci un film foarte important", crede ea.

După "Utoya 22. juli", care va fi lansat la 9 martie în Norvegia, alte trei filme sau seriale privind această dramă sunt aşteptate în anul acesta şi cel următor, printre care "Norway", al britanicului Paul Greengrass, difuzat pe Netflix.

"Indiferent care ar fi data de lansare a acestor filme, acum sau peste zece ani, va exista mereu cineva care va gândi că este prea devreme", subliniază Lisbeth Kristine Royneland.

"Ne-am spus prin urmare că cel mai bun mod de a acţiona este de a coopera şi de a construi un cadru pentru ca persoanele afectate de dramă să se poată simţi în largul lor văzând aceste filme", a mai spus ea. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Simona Tatu, editor online: Gabriela Badea)