Vâlcea: O posibilă cetate fortificată, cercetată în cadrul noii campanii arheologice de la Buridava Dacică
Profesorii și studenții de la specializarea Istorie din cadrul Universității Politehnica București au reluat luna aceasta campania de cercetare arheologică în situl Buridava Dacică de la Ocnele Mari, vizată fiind anul acesta o zonă cercetată o singură dată, în urmă cu șase decenii, în care s-ar afla o cetate fortificată.

Ca în fiecare vară, din 2016 încoace, studenții și profesorii de la Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte, secția din Pitești, au revenit în vechea așezare din județul Vâlcea, cunoscută pentru exploatarea sării, pentru a scormoni zona în căutarea de vestigii care să le ofere date despre viața oamenilor care au trăit pe aceste meleaguri acum mai bine de 2.000 de ani.

După ce mai mulți ani au făcut săpături într-o zonă în care au descoperit o necropolă, de data aceasta cercetătorii au ales Cetatea 3, pe care arheologul Dumitru Berciu, împreună cu Emil Moscalu, a verificat-o în 1967, dar despre care nu se știe mai nimic, deoarece nu s-au păstrat rezultatele cercetării de atunci. Astfel, echipa de studenți și profesori și-a propus să clarifice configurația acestei secțiuni din Buridava și să prezinte o imagine cât mai clară despre ceea ce a fost odinioară în aceste locuri.

'La prima vedere am putea avea de-a face cu o dublă fortificație. Deci am putea vorbi de o cetate în adevăratul sens al cuvântului, așa cum arată deja și secțiunile pe care le-am tras, printr-un posibil val cu palisadă. Până acum am descoperit în zona fortificației gropi de la niște stâlpi, de la pari. Probabil că ei sunt parte a fortificației. Am găsit și bucăți de tencuială, de zidărie, să spunem așa, de chirpici, probabil de la o construcție ceva mai mare. Altfel, obiecte încă nu, dar nici nu am intrat, să spunem, pe nivelul antic propriu-zis. Așteptările noastre sunt ca aceste cercetări să ne confirme că avem de a face într-adevăr cu construcții și cu o cetate, dar niciodată nu poți să știi, așa cum ni s-a întâmplat și pe terasa VIII. Când am venit în 2016, așteptam să găsim ceva construcții, un turn și am început să săpăm de fapt într-o necropolă. Deci e prea devreme să ne pronunțăm', a declarat, pentru AGERPRES, coordonatorul cercetării de la Ocnele Mari, conferențiar universitar doctor Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte.

Arheologul Ovidiu Udrescu, profesor în cadrul aceleiași facultăți, a precizat că este optimist în ceea ce privește rezultatele acestei cercetări, chiar dacă până acum nu au descoperit prea multe în noua zonă de cercetare.

'Într-adevăr, lucrurile arată un pic altfel pentru că, așa cum spunea și domnul decan, ne-am mutat din zona de necropolă, unde am săpat în anii trecuți, într-o zonă de fortificație. Este normal ca obiectele să fie mai puține, dar pe noi nu asta ne interesează. Ne interesează informațiile, să știm cum arăta fortificația, pentru că deși în momentul de față vedem că avea două rânduri de valuri de apărare, val cu șanț de apărare și așa mai departe, va trebui să venim cu mai multe răspunsuri. Aici s-a săpat o singură campanie și s-a renunțat, așa că este o zonă care poate aduce un surplus de informații foarte bine venit. Se punea problema la un moment dat dacă Buridava a fost sau nu fortificată. Adică se știa că a fost o așezare importantă, dar erau persoane care contestau faptul că ar fi fost fortificată, iar dorința noastră este de a aduce cât mai multe informații', a afirmat el.

De altfel, cercetătorii de la Universitatea Politehnica București consideră că ceea ce s-a descoperit până acum la Ocnele Mari, reprezintă doar o mică parte a Buridavei Dacice.

'Trebuie înțeles că epoca dacică, așa cum ne este ea prezentată, ca un regat unic al Daciei, este departe de adevărul istoric. Clar, vorbim de niște nuclee mai mici, de niște regi mai mici care domină zone. Cel de aici se bazează pe o resursă extrem de importantă - sarea. Este cumva amplasat în imediata vecinătate a Oltului, la doar câțiva kilometri, o arteră, am putea spune chiar o adevărată autostradă a Antichității spre Dunăre, pentru că fluviul reprezenta o punte de legătură cu lumea romană în perioada aceasta clasică. Deci vorbim de o comunitate, un mic stat, care adună, de fapt, mai multe comunități pe o distanță de 50-60 de kilometri de jur împrejur. Buridava Dacică, cum am redescoperit-o noi, nu e reprezentată doar de dealurile acestea, pe care le intuise Dumitru Berciu și le cercetase în mare parte, ci este reprezentată de peste 70-80 de hectare de terase și de așezări, care sunt departe de a fi cercetate. Credem că mai mult de 5-10% din ceea ce reprezintă Buridava Dacică în momentul acesta nu este cercetat', a mai spus coordonatorul cercetării.
Pentru echipa de cercetare însă, fiecare nouă campanie adaugă o nouă piesa la imaginea acestei așezări dacice, considerată cea mai mare de la sud de Carpați și una foarte prosperă datorită sării.

'Ceea ce este cert este că avem de-a face cu una dintre cele mai mari așezări dacice de la sud de Carpați. Acum, gurile rele zic că este chiar cea mai mare așezare din lumea dacică de după Sarmizegetuza, fapt datorat, aproape exclusiv, existenței exploatării de sare. (...) Putem spune că avem de-a face, adică se vede lucrul ăsta, cu o lume bogată, oamenii nu aveau probleme financiare. Am observat acest lucru inclusiv studiind echipamentul militar, că aici este specializarea mea, și vreau să vă spun că nu exista ceva ca ei să nu aibă. Cum apărea ceva nou, ei imediat aveau și asta înseamnă în primul rând că aveau foarte bune căi de comerț. Faptul ca avem, de exemplu, obiecte care vin din lumea egeeană, avem obiecte care au cel mai probabil o origine egipteană, foarte multe obiecte care vin din lumea greco-romană, arată că erau foarte potenți din punct de vedere financiar datorită sării și atunci și lumea asta, de aici de la Buridava, trebuie să fie arătat într-un fel cu totul aparte', a explicat Ovidiu Udrescu.
Printre descoperirile recente, cea mai importantă rămâne necropola de pe terasele 1-8, unde deja au fost verificate zeci de morminte, între care și două morminte de copii ce au adus informații noi despre viața comunității dacice din această regiune.

'Dincolo de obiectele descoperite aici, care sunt parte deja a patrimoniului Muzeului Județean Vâlcea și a patrimoniului național, din punctul meu de vedere cele mai importante rămân oasele, rămân resturile cinerare și rămân, de asemenea, cele două morminte de copii, descoperite în 2023 și 2025. De ce sunt ele importante? Pentru că sunt înhumați, sunt neincinerați copiii și, în mod sigur, ne pot oferi informații despre cum trăiau, despre cum au murit, dacă sufereau de ceva boli. Ne pot oferi, practic, o imagine mult mai apropiată despre ceea ce însemnau comunitățile dacice la data respectivă. Datele prelucrate până acum de colegii noștri de la Medicină Legală, de colegii de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, ne arată, de exemplu, că unul dintre copii suferea de hidrocefalie, iar un altul are o intervenție, o trepanație în zona capului, un mod de tratament pentru lumea antică. Cred că acestea sunt descoperirile importante, pentru că ne dau o secvență din societatea respectivă, dincolo de orice obiect și de orice fel de bun pe care îl vedem noi în muzeu', a adăugat profesorul Bărbulescu.

Coordonatorii cercetării arheologice de la Ocnele Mari au precizat că pregătesc și un volum dedicat descoperirilor făcute în ultimii nouă-zece ani, astfel ca cei interesați să poată să afle mai multe despre ele și despre Buridava Dacică.

Pe lângă studenți, de câțiva ani, la cercetarea arheologică de la Ocnele Mari participă și liceeni, pentru care Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București organizează o tabără de câteva zile, pentru a le arăta ce înseamnă arheologia și a-i atrage astfel către acest domeniu. AGERPRES/(AS - redactor: Ramona Dincă, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: RAMONA DINCĂ/AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Începe Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente organizat de Politehnica București
Cea de-a III-a ediție a Euro Politehnicus, eveniment dedicat invențiilor, cercetării și tehnologiilor emergente, începe vineri, la Politehnica București. Timp de trei zile, inventatori, cercetători, antreprenori, reprezentanți ai industriei și pasionați de tehnologie se vor reuni pentru a descoperi idei și proiecte care pot deveni soluți
UMF 'Carol Davila' - locul 10 în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight
Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București ocupă locul al 10-lea în prima ediție a clasamentului THE Central and Eastern Europe Spotlight, fiind singura instituție de învățământ superior din țara noastră inclusă în primele zece poziții ale ierarhiei regionale. 'Locul în top 10 al Europei Central
Harghita: Cercetările privind adaptarea agriculturii și silviculturii la schimbările climatice, prezentate la conferința ICDCRM de la Miercurea-Ciuc
Rezultatele proiectelor naționale și internaționale derulate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, care vizează adaptarea agriculturii, silviculturii și apiculturii la schimbările climatice, au fost prezentate joi, în cadrul conferinței anuale a instituției. Directorul ICD
Iași/Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' cere deblocarea banilor pentru consolidarea seismică a trei cămine
Rectorul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași, Liviu George Maha, solicită deblocarea fondurilor pentru consolidarea seismică a căminelor C6, C7 și C8, după cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Solicitarea vine după ce cutremurul produs în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, resimțit și în Iași, readuce în aten
REPORTAJ Harghita: O întâlnire cu tradițiile vii - copiii din Miercurea-Ciuc au descoperit meșteșugurile tradiționale din zonă
Aproximativ o sută de copii de la grădinițe din Miercurea-Ciuc au descoperit, miercuri, tradițiile și meșteșugurile locale în cadrul unui atelier interactiv care a avut loc la cetatea Miko, în organizarea Asociației Zona Metropolitană Ciuc. Ideea evenimentului a pornit de la dorința de a-i apropia pe cei mici de meșteșugurile tradiționale prin expe
Vrancea: Părinți și elevi reclamă absențele unui profesor de matematică de la ore; IȘJ nu confirmă acuzațiile
Mai mulți părinți și elevi ai Școlii Gimnaziale 'Nicolae Iorga' din Focșani reclamă faptul că directorul unității de învățământ, care predă și matematica la clasele a VII-a și a VIII-a, ar întârzia frecvent sau ar lipsi de la ore, însă verificările efectuate de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Vrancea în urma unei sesizări anoni
Timiș/Elevii de la Liceul 'Nikolaus Lenau' au refuzat să stea la ore împreună cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă
Elevii clasei a VIII-a C de la Liceul 'Nikolaus Lenau' din Timișoara, unde a avut loc incidentul cu minorul care a venit cu un cuțit în clasă, în octombrie, au absentat și marți, întrucât consilierul școlar promis, luni, de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ), care trebuia să fie 'dublura' profesorului în timpul orelor, n
Studiu: 89% dintre absolvenții de învățământ superior în 2020 erau angajați la cinci ani de la terminarea studiilor
Aproape 89% dintre absolvenții de învățământ superior din promoția 2020 aveau un loc de muncă la cinci ani de la finalizarea studiilor, potrivit unui studiu realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Universitatea din București îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin
Universitatea din București (UB) îi va acorda, miercuri, titlul de Doctor Honoris Causa profesorului George-Adrian Călin, specialist cu reputație internațională în biologia moleculară a cancerului, în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale remarcabile la progresul cercetării științifice și la consolidarea legăturilor dintre instituția de î
Universitatea din București - precizări în cazul celor 3 angajate acuzate de delapidare: Niciun student nu a fost afectat
Universitatea din București a venit vineri cu o serie de precizări privind cazul celor trei angajate acuzate că au delapidat din taxele plătite de studenți, reprezentanții instituției dând asigurări că niciun student nu a fost afectat de neregulile constatate. Potrivit unui comunicat al UB, Direcția Financiar - Contabilă a Universității
Peste 4.000 de candidați pot participa la interviu în cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director de școală
Un număr de 4.449 de candidați pot participa la proba de interviu din cadrul concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, care a început joi, urmând să se încheie pe 27 noiembrie. Candidații au fost selectați după evaluarea proiectelor manageriale pe ca
Neamț: Cursuri suspendate în corpul de clădire al liceului unde mai mulți copii au reclamat stări de rău
Cursurile vor fi suspendate, vineri, în corpul de clădire al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani unde, joi, mai mulți copii au acuzat stări de rău și au fost transportați la spital, a anunțat Prefectura Neamț. ''Ca măsură preventivă, autoritățile locale, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Neam
Mureș: Harpă de peste 26.000 de euro, donată Colegiului Național de Artă de Asociația Cultura Viva Sighișoara
Elevii și profesorii Colegiului Național de Artă din Târgu Mureș vor beneficia permanent de o harpă de concert, evaluată la peste 26.000 de euro, după ce instrumentul, aflat în custodia unității de învățământ încă din anul 2021, va intra oficial în patrimoniul școlii printr-un contract de donație oferit de Asociația Cultura Viva Si
Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, în consultare publică
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat joi în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și constituirea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei strategii. Potrivit unui comunicat de presă al
Neamț: Nu a fost identificată cauza stării de rău a elevilor din Săbăoani, susține directorul adjunct al liceului
Directorul adjunct al Liceului ''Vasile Alecsandri'' din Săbăoani, Fabian Șipoteanu, a declarat pentru AGERPRES că nu a fost identificată cauza stării de rău pe care au reclamat-o mai mulți elevi, în cursul zilei de joi. Acesta a explicat că mai mulți elevi de clasa a șasea au simțit la prima oră de curs un miros în








