În sălile Muzeului de Istorie și Arheologie din Focșani, printre documente, obiecte istorice și exponate care spun povestea trecutului, au apărut, începând de miercuri, câteva plăcuțe discrete, dar cu o semnificație aparte.

Plăcuțele sunt inscripționate în alfabetul Braille și permit persoanelor cu deficiențe de vedere să se orienteze mai ușor în spațiul muzeal și să înțeleagă contextul exponatelor.

În spatele lor nu se află o companie specializată sau un proiect finanțat de mari organizații, ci o echipă de liceeni pasionați de robotică de la Colegiul Național 'Alexandru Ioan Cuza' din Focșani.

Pentru membrii echipei AI Citizens, proiectul a început din dorința de a face ceva util pentru comunitate, pornind de la tema sezonului competițional First Tech Challenge.

'Proiectul nostru a început la începutul sezonului competițional First Tech Challenge și s-a numit Decode. Inspirându-ne de la tema sezonului, 'decode', ne-am dorit să ajutăm persoanele cu dificultăți de vedere să decodeze artefactele din muzeul de istorie. Ne-am orientat către comunitate pentru că în fiecare sezon avem proiecte în comunitate și pentru comunitate. Colaborarea a fost una foarte bună și cred că vorbesc în numele tuturor colegilor mei când spun că ne-a ajutat să luăm contact cu o astfel de comunitate, să înțelegem dificultățile prin care trec și a însemnat foarte mult pentru noi să ne implicăm și să facem un proiect pentru o astfel de comunitate. Am făcut mai multe vizite la sediul asociației, am discutat cu persoane care se confruntă cu astfel de dificultăți și chiar am dus prototipurile plăcuțelor pentru a fi verificate. Aveam câteva litere greșite, câteva diacritice lipsă și ne-am dorit să avem un produs de calitate, care să fie folosit în muzeu, nu doar pentru concurs. Cei de la Asociația nevăzătorilor ne-au ajutat foarte mult, ne-au pus la dispoziție inclusiv dicționare cu cuvinte în Braille și a fost pentru prima dată când am luat contact cu astfel de materiale', a declarat, pentru AGERPRES, liderul PR al echipei de robotică, Irina Curcă.

În spatele fiecărei plăcuțe s-au aflat însă ore întregi de muncă și numeroase variante de lucru. Pentru elevi, provocarea nu a fost doar să traducă informația, ci să o transforme într-un format perfect lizibil pentru utilizatorii alfabetului Braille.

'A fost multă muncă de cercetare. Am ținut legătura în numeroase rânduri cu Asociația Nevăzătorilor pentru a corecta orice variantă care nu era în regulă. Dificultatea principală a fost că plăcuțele au trebuit realizate manual, punct cu punct, în programul de proiectare. A trebuit să eliminăm și să repoziționăm elemente pentru ca textul să fie lizibil și să poată fi citit corect. Am trecut prin foarte multe prototipuri până să ajungem la varianta finală. Ne-am încăpățânat să nu renunțăm până când produsul nu a fost unul cu adevărat util pentru cei care îl vor folosi', a explicat Mario Atanasiu, voluntar în cadrul echipei și unul dintre coordonatorii tehnici ai proiectului.

Tânărul spune că procesul a însemnat mai mult decât un simplu exercițiu tehnic.

'Am mers la muzeu, am preluat textele existente pe plăcuțele informative și am început traducerea lor în Braille. A fost un proiect dificil, pentru că totul a trebuit realizat manual în programele de proiectare 3D. Au fost multe încercări eșuate, probleme de spațiere și de imprimare. Cred că am avut cel puțin șapte serii de prototipuri. Prima dată am avut probleme cu aderența materialului, apoi cu distanțele dintre puncte. Fiecare eroare însemna să reluăm procesul. Dar faptul că acum plăcuțele sunt instalate și pot fi folosite de vizitatori este cea mai mare satisfacție. Cel mai important câștig este că putem da ceva înapoi comunității și că putem contribui la crearea unui spațiu mai accesibil pentru toată lumea', a spus Mario Atanasiu.

Pentru reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Vrancea, inițiativa elevilor răspunde unei nevoi reale. Chiar dacă persoanele cu deficiențe de vedere pot vizita muzeele însoțite de ghizi, orientarea în spațiu și înțelegerea contextului istoric devin mult mai ușoare atunci când există repere tactile.

'Nu este neapărat dificil să mergi într-un muzeu, însă problema este că nu poți vedea exponatele și nu îți dai seama întotdeauna ce perioadă istorică este prezentată sau în ce secțiune te afli. Ghizii te pot ajuta, dar astfel de plăcuțe oferă un plus de autonomie. Nevăzătorul poate afla imediat dacă se află într-un spațiu dedicat unei anumite perioade istorice sau unui anumit tip de exponat. Își poate construi o reprezentare mentală a locului și poate înțelege mai bine ceea ce i se prezintă. Sunt lucruri care par mici pentru cei care văd, dar care ajută foarte mult la orientare și la accesibilizare', a declarat Forin Pâsu, reprezentant al Asociației Nevăzătorilor din Focșani.

Muzeologii s-au declarat foarte încântați de accesibilizarea muzeului și speră ca această colaborare să meargă mai departe.

'Le mulțumesc copiilor că ne-au ales pe noi, secția de Istorie și Arheologie de la Muzeul Vrancei, să fim și noi mai vizibili pentru cei care nu reușesc să ne vadă. Noi, ca și ghizi, oferim foarte multe explicații dar, din păcate, nu suntem mereu aici. Copiii au venit cu această idee genială cu aceste plăcuțe și sper să continuăm colaborarea și să reușim să facem și niște replici 3D ale unor obiecte, ca dumnealor să înțeleagă exact ce înseamnă obiectele vechi, pe care noi reușim să le scoatem din pământ, că e ceramică, metal, monede', a declarat arheologul Mădălina Stănescu.

Proiectul muzeului este doar una dintre inițiativele prin care AI Citizens încearcă să aducă tehnologia mai aproape de comunitate. Echipa focșăneană este una dintre cele mai performante din România și s-a întors recent de la Campionatul Mondial de Robotică din Houston, unde a ocupat locul al patrulea la nivel mondial și a obținut premiul Inspire Award, una dintre cele mai prestigioase distincții ale competiției.

Pentru membrii echipei, succesul internațional și proiectele sociale fac parte din aceeași filozofie.

'Premiul Inspire este acordat echipelor care excelează pe toate criteriile competiției. Suntem convinși că proiectul realizat împreună cu muzeul și toate activitățile desfășurate în comunitate au contat foarte mult. Ne place să spunem că suntem o echipă mult mai mare decât cei care se văd la competiții. Din echipa noastră fac parte și cei care ne-au sprijinit, cei care au lucrat cu noi la muzeu, cei de la Asociația Nevăzătorilor, profesorii, autoritățile și oamenii care ne-au susținut. Performanțele noastre sunt rezultatul acestei colaborări', au transmis reprezentanții AI Citizens.

De la muzeu nu a lipsit nici robotul construit de echipă pentru Campionatul Mondial de la Huston, care a necesitat circa șapte luni de muncă, toate piesele negre și roz din componența acestuia fiind printate cu imprimanta 3D de membrii echipei.

Într-o perioadă în care tehnologia este asociată cel mai adesea cu inteligența artificială, algoritmii sau competițiile internaționale, elevii din Focșani au demonstrat că ea poate însemna și altceva: o punte discretă între istorie și accesibilitate, între performanță și solidaritate.

Iar pentru vizitatorii nevăzători ai Muzeului Unirii, câteva rânduri scrise în Braille pot face diferența dintre o simplă vizită și o experiență în care trecutul devine, în sfârșit, accesibil. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)

FOTO: (C) DANA LEPADATU / AGERPRES