Schimbările climatice și adaptarea comunităților locale la acestea fac obiectul proiectului internațional de cercetare științifică 'Iason+', al cărui lider de consorțiu este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), războiul declanșat de Rusia în Ucraina provocând specialiștii din bazinul Mării Negre să găsească răspunsuri la situații tot mai complexe.

Demarat înaintea escaladării conflictului armat declanșat în țara vecină, 'Iason' și-a propus să monitorizeze speciile invazive alohtone în contextul schimbărilor climatice, în rezervația transfrontalieră româno-ucraineană Delta Dunării fiind studiate cinci specii: guvidul de Amur, salcâmul pitic, gândacul de Colorado, fazanul și șacalul.

'Fazanul pe care-l studiem este o specie cu un statut incert, pentru că la nivel european este în Lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, iar la noi (în România, n.red.), este specie invazivă cu efecte evidente asupra speciilor autohtone. Suntem puși într-o dilemă, pentru că nu știm dacă să-l protejăm sau să-l combatem, fiindcă este la limita celor două variante de abordare. Șacalul este în aceeași situație', a declarat, pentru AGERPRES, managerul de proiect din cadrul INCDDD, biologul Gabriel Lupu.

În cadrul proiectului 'Iason', s-a realizat deja un observator al speciilor alohtone invazive sub forma unei baze de date accesibilă oricărui cercetător care poate contribui cu observații legate de aceste specii, iar proiectul 'Iason+', început în anul 2023, continuă obiectivele stabilite anterior și aduce ca element de noutate cercetările privind influența speciilor alohtone invazive asupra serviciilor ecosistemice.

'Studiem serviciile ecosistemice pe care zonele deltaice vizate le pun la dispoziție și efectele speciilor alohtone invazive asupra acestor servicii. Este un proiect care vizează deja bunăstarea populației în zonele respective. Or Delta Dunării este cea mai populată dintre zonele deltaice din bazinul Mării Negre, ceea ce reprezintă un plus pentru noi. Iar acum, pe lângă speciile invazive, în observator apar și serviciile ecosistemice. Ca o imagine simbol a proiectului, am folosit o albină care colectează polen de pe o plantă de salcâm pitic. Altfel spus, influența speciilor alohtone invazive poate fi și pozitivă, iar mierea de amorfă este unul dintre exemple', a mai spus cercetătorul Gabriel Lupu.

Referindu-se la schimbările climatice tot mai accentuate în ultimii ani, reprezentantul INCDDD a menționat că acestea influențează comportamentul speciilor studiate, dar și cercetările.

'Schimbarea climatică presupune inclusiv mutarea pe o anumită direcție a limitei de areal a unei specii. (...) Una dintre situații este cea a guvidului de Amur care a apărut în Deltă se pare pe cale naturală. Distribuția speciei este din ce în ce mai spre vest. Urcă pe Dunăre, ceea ce presupune o prezență a speciei pe râurile interioare ale României. Schimbarea de limită de distribuție, cea climatică reprezintă o influență directă asupra speciilor, asupra cercetărilor pe care le facem în teren. Orice schimbare climatică înseamnă condiții bune pentru o specie care nu a fost acolo și condiții mai rele pentru cele care sunt deja acolo', a menționat biologul Lupu.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina este de asemenea una dintre cele mai importante provocări, în contextul studiului faunei.

'Exploziile care se produc, sunetele foarte puternice care se produc odată cu exploziile fac în așa fel încât o parte a biodiversității care e mobilă să migreze de acolo. Așa ne-am trezit de exemplu în Marea Neagră cu delfini care au plecat din zona litoralului ucrainean, spre sud, România, Bulgaria. Avem mortalități mai mari la delfini în Delta Dunării sau în zona litoralului românesc, datorită prezenței mai mari a delfinilor, nu neapărat pentru că a apărut o boală, dar fiind într-un număr mai mare de exemplu, e clar că și ceea ce e observabil e în număr mai mare. De asemenea, păsările flamingo de pe lacurile din rezervație sunt tot datorită faptului că unele exemplare au plecat din sudul Ucrainei, alungate de război', a mai spus reprezentantul INCDDD.

Cercetătorul Gabriel Lupu a amintit că oamenii care trăiesc în comunitățile române și ucrainene de pe brațul Chilia al Dunării s-au obișnuit cu războiul, lucru anormal, însă activitățile tradiționale de pescuit sunt afectate, la fel ca cele de cercetare științifică.

'Colegii noștri care au nevoie de permise pentru pescuit experimental pe brațul Chilia au nevoie de permise speciale, trebuie să informeze autoritățile române și ucrainene, iar lucrurile se fac mult mai greu. Pentru a utiliza o dronă, este nevoie de permis de la Armată. În plus, colegii noștri din Ucraina își desfășoară activitatea în condiții de război. Noi trebuie să organizăm o conferință internațională în Ucraina în cadrul proiectului, iar partenerii noștri sunt reticenți', a explicat cercetătorul tulcean.

Referindu-se la deschiderea comunităților locale în recepționarea mesajelor privind utilizarea speciilor alohtone invazive, ca principal mijloc de combatere a lor, reprezentantul INCDDD a menționat că atât autoritățile locale și regionale, cât și organizațiile neguvernamentale s-au arătat interesate de aceste oportunități.

'Poate că e atipic, dar am găsit deschidere la comunitățile locale, mai ales datorită serviciilor ecosistemice care interesează. Ele reprezintă modalitatea de abordare diferită din punct de vedere economic a comunității locale, o modalitate de dezvoltare a comunităților, pe baza a ceea ce pune mediul la dispoziție, în contextul în care cea mai bună metodă de combatere a speciilor alohtone invazive este utilizarea lor', a afirmat cercetătorul Gabriel Lupu.

În contextul multiplelor provocări, INCDDD, alături de partenerii internaționali, continuă activitățile din cadrul proiectului 'Iason+' pentru a oferi o perspectivă.

'Motorul progresului în orice societate este cercetarea, iar cercetarea ne face să înțelegem ce se întâmplă în lumea în care trăim. Dacă vorbim despre cercetarea în biodiversitate, în ecologie, trebuie să înțelegem ce se întâmplă cu speciile, pentru că așa se va întâmpla și cu omul. Dacă speciile nu mai găsesc cele mai bune condiții de trai într-o anumită zonă, evident că vor migra. Deșertificarea începe să se întâmple și în România. Cea mai secetoasă zonă a României este Delta Dunării, în ciuda faptului că avem cea mai mare zonă cu apă din România. Fiind vorba despre o zonă atât de secetoasă, nu avem cum să nu ținem cont de efectele pe care extremele climatice le au asupra biodiversității și asupra populației umane. Pentru că, spre exemplu, atunci când oamenii nu vor mai avea acces la apă potabilă, în contextul unui grad mare de izolare față de comunitățile din jur, oamenii trebuie să găsească alternative. Depopularea Deltei este un fenomen evident pentru toată lumea și documentat. Tinerii aleg să plece, iar populația este îmbătrânită și din ce în ce mai mică. Trebuie să ținem cont de aceste lucruri. Cercetările ne fac să înțelegem dacă noi putem să locuim acolo sau nu, vorbind despre biodiversitate, ce se întâmplă cu unele bunuri din Deltă, cu peștele, cu apa. Iason+ nu face decât că pună la un loc toate aceste date pentru toate deltele pe care le studiem', a conchis reprezentantul INCDDD, Gabriel Lupu.

Proiectul 'Iason+' se va încheia la finele acestui an, se derulează în parteneriat cu cercetători din Georgia, Grecia, România, Turcia și Ucraina, are un buget estimat de circa 1,3 milioane de euro și este susținut prin mecanismul Interreg VI-B, NEXT Black Sea Basin Programme.

Programul Interreg VI-B NEXT Black Sea Basin este cofinanțat de către Uniunea Europeană și vizează Armenia, Georgia, Republica Moldova și regiuni din Bulgaria, Grecia, România, Turcia și Ucraina. Programul reprezintă o platformă în care legăturile dintre țările participante sunt consolidate fiind create altele noi și unde actorii regionali se reunesc și contribuie la o gestionare durabilă a resurselor în beneficiul populației locale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)