Cercetători ai Universității 'Babeș-Bolyai' (UBB) din Cluj-Napoca aduc noi perspective asupra modului în care oamenii învață și asupra relației dintre procesele mentale inconștiente și experiența conștientă, anunță un comunicat de presă transmis, joi, de instituția clujeană de învățământ superior.

'Studiul publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), una dintre cele mai prestigioase publicații științifice internaționale, se intitulează 'Repetitions trigger illusory awareness in implicit statistical learning' și a fost realizat de dr. Răzvan Jurchiș și drd. Andrei Preda, din cadrul Laboratorului de Psihologie Cognitivă al Universității Babeș-Bolyai. Analiza investighează fenomenul învățării statistice implicite - procesul prin care mintea umană extrage regularități din mediul înconjurător fără ca individul să fie conștient de acest lucru. Acest tip de învățare stă la baza multor abilități cotidiene, de la dobândirea regulilor gramaticale ale limbajului până la coordonarea tiparelor de mișcare implicate în mers', se precizează în comunicatul menționat.

Potrivit sursei citate, rezultatele studiului arată însă că percepția conștientă a ceea ce credem că am învățat nu reflectă întotdeauna fidel cunoștințele dobândite inconștient.

'Mai exact, am arătat că prezența repetițiilor în stimuli guvernați de regularități îi face pe participanți să creadă că sunt mai conștienți de regularitățile învățate, chiar și atunci când aceste repetiții sunt irelevante pentru regularitatea învățată. Cu alte cuvinte, mintea poate construi post hoc o explicație conștientă simplificată pentru un proces de învățare mai complex, care a avut loc în afara conștiinței', afirmă autorii cercetării, subliniind că aceasta are implicații importante pentru psihologia conștiinței, pentru studiul învățării inconștiente și pentru înțelegerea modului în care oamenii își explică propriile decizii, în condițiile în care rezultatele sugerează că experiența conștientă nu oferă întotdeauna un acces direct și fidel la procesele mentale care ne ghidează comportamentul, ci poate reflecta o reconstrucție ulterioară, influențată de elementele cele mai evidente sau mai ușor de reprezentat. Această 'iluzie a conștientizării' sugerează că oamenii pot interpreta greșit sursele propriilor cunoștințe sau ale deciziilor pe care le iau', se mai evidențiază în comunicat.

Studiul a fost realizat printr-un proiect de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (PN-IV-P2-2.1-TE-2023-2058) finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). AGERPRES / (AS - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)