Pentru protejarea tinerilor cu risc psiho-social este nevoie de rețele formate din profesori, părinți și profesioniști, însă puțini părinți întind mâna propriilor copii, din cauză că nu recunosc problemele cu care se confruntă copiii și adolescenții, au susținut, miercuri, în timpul unei mese rotunde organizate de Prefectura județului Tulcea, profesori, consilieri școlari, psihologi și organizații neguvernamentale care se adresează tinerilor.

Dezbaterea pe tema prevenirii situațiilor de risc psihosocial în rândul tinerilor a fost inițiată după ce anul trecut trei liceeni s-au sinucis, iar un altul a recurs la un gest similar anul acesta.

'Faptul că tinerii ajung să se taie este un semn de depresie. Avem foarte mulți tineri în școli, începând cu 14-15 ani până undeva la 17 ani, care se auto-mutilează. Acest comportament de auto-vătămare este foarte frecvent. Copiii ajung să facă lucrul acesta din nevoia de a fi văzuți, de a fi văzuți în școală, de a fi văzuți de părinți', a declarat președintele asociației Colegiul psihologilor antreprenori din Tulcea, Silvia Miloș.

Ea a susținut necesitatea unei rețele formate din profesori, părinți și profesioniști care să intervină în cazul copiilor cu risc psiho-social, iar inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), Mioara Ranciu, a sprijinit ideea, menționând însă dificultatea atragerii părinților în această rețea.

'Este nevoie de eforturi în echipă, instituționale și mai ales cu familia. Din păcate, ne lovim de reticența familiei de cele mai multe ori. Dacă e să mă refer la cei trei copii de anul trecut, toți aceștia proveneau din familii cu traume. (...) Eu sunt consilier școlar și mi-am luat catedra la o grădiniță, dar părinții fug de noi. Când încercăm să intrăm la clase, să observăm, avem nevoie de acordul părinților. Nu putem. Să-i luăm la cabinet, avem nevoie de acordul lor. Pentru că nu recunosc că ar avea o problemă copiii lor', a menționat reprezentanta ISJ, Mioara Ranciu.

La rândul său, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), Carmina Butoi, a atras atenția asupra necesității unui parteneriat interinstituțional solid, dar și a clarificării din punct de vedere legislativ a statutului consilierului școlar, recunoscând în același timp deficitul de resursă umană specializată.

'Eu aș putea să spun că este nevoie de un consilier în fiecare școală, dar mai este și o altă problemă. Tulcea are 41 de posturi de consilier școlar normate și noi avem 35 de oameni. Avem posturi vacante în acest moment, pentru că resursa umană este extrem de limitată în județul nostru. Suntem subdimensionați. Și atunci, suntem acum cu patru mari școli din Tulcea care nu au consilier. Și nu mai spunem câte zeci sunt în județ', a afirmat directoarea CJRAE, Carmina Butoi.

Conducerea CJRAE a amintit numărul tot mai mic al părinților care participă la activitățile inițiate în beneficiul tinerilor aflați în situații de risc psiho-social, numeroasele atribuții ale profesorilor care sunt și consilieri școlari și faptul că anul trecut modificările legislative intrate în vigoare nu permit plata la oră fracționat.

'Problema este la părinți. Este foarte greu să aduci părintele la o discuție și să-l facem să înțeleagă care e problema copilului, în primul rând să conștientizeze că acolo este o problemă. ' 'Eu îi dau mâncare, are haine, care e problema lui? Nu are altceva de făcut'. Nu am refuzat niciun caz adus în atenția noastră de primăriile din comune, de instituții. Unora le este teamă de reacția socială, ce va zice lumea, dar ei nu realizează că acel copil poate fi ajutat', a spus reprezentanta Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, Simona Lazăr.

La finalul întâlnirii, prefectul județului Tulcea, Alexandru Munteanu, a menționat că va mai organiza o dezbatere cu aceeași temă luna viitoare. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)