Rectorul Universității de Vest Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, a declarat, luni, că fără cadre instituționale clare, utilizarea Inteligenței Artificiale (IA) poate încuraja accelerarea proceselor care golesc de sens învățarea, în detrimentul formării gândirii critice și autonomiei intelectuale.

Universitatea de Vest din Timișoara este la zi cu utilizarea etică a Inteligenței Artificiale, la începutul acestui an fiind adoptată o hotărâre, în Senatul UVT, care oficializează noul Regulament privind utilizarea Inteligenței Artificiale generative în procesul educațional, arată rectorul Pirtea, citat într-un comunicat de presă transmis luni de UVT.

Deși Inteligența Artificială are un potențial educațional semnificativ, modul în care este utilizată astăzi riscă să submineze chiar fundamentele învățării, remarcă Marilen Pirtea, analizând concluziile din raportul Raportul 'A New Direction for Students in an AI World: Prosper, Prepare, Protect', publicat în ianuarie 2026 de Center for Universal Education din cadrul Brookings Institution.

Raportul arată că IA a intrat în viața elevilor mai repede decât a intrat în școli, iar acest decalaj este una dintre marile mize ale educației contemporane.

'Autorii acestui material analitic nu propun o analiză retrospectivă, ci un exercițiu de anticipare, prospectiv, menit să identifice din timp efectele negative ale utilizării Inteligenței Artificiale asupra copiilor și tinerilor. Miza este una majoră, pentru că IA nu mai este o tehnologie marginală, ci în doar câțiva ani instrumente precum modelele lingvistice generative au devenit omniprezente, iar elevii le folosesc pentru teme, explicații, sprijin emoțional sau chiar socializare', subliniază rectorul UVT, într-un comunicat.

Aceste practici au loc, adesea, în afara oricărui cadru educațional sau normativ, lăsând familiile și școlile să reacționeze din mers. Raportul insistă asupra unui aspect esențial: învățarea nu este un proces strict cognitiv, ci unul profund social și emoțional, iar dezvoltarea intelectuală a copiilor este strâns legată de relațiile cu profesorii și colegii, de capacitatea de autoreglare, de motivație și de sens.

'Externalizarea gândirii către algoritmi poate afecta dezvoltarea abilităților cognitive de bază ale elevilor, iar interacțiunea intensă cu sisteme artificiale riscă să fragilizeze relațiile umane care stau la baza educației în școli', punctează rectorul Marilen Pirtea.

În anumite condiții, subliniază rectorul UVT, IA poate extinde accesul la educație, poate sprijini elevii neurodivergenți, poate personaliza învățarea și poate elibera timp pentru profesori. Problema este că aceste beneficii apar doar atunci când IA este concepută și integrată în mod deliberat pe baze pedagogice solide în activitatea profesorilor și elevilor. În absența acestor condiții, riscurile utilizării Inteligenței Artificiale în educație tind să domine avantajele.

'Printre riscuri se numără dependența de instrumentele Inteligenței Artificiale, diminuarea gândirii critice, afectarea dezvoltării socio-emoționale, erodarea încrederii în școală și adâncirea inegalităților educaționale între elevi. Merită să medităm și să ne dăm seama, la nivel de sistem educațional, că riscurile Inteligenței Artificiale nu sunt comparabile cu beneficiile sale, printr-un simplu calcul al raportului cost-beneficiu. Ele sunt calitativ diferite, deoarece afectează capacitatea copiilor de a învăța pe termen lung. O educație care devine mai eficientă pe termen scurt, dar care slăbește autonomia, motivația și relațiile umane prin abuzul de apel la Inteligența Artificială fără reguli, riscă să-și piardă sensul în viitorul apropiat', explică rectorul UVT.

Recomandarea autorilor se concretizează într-un cadru de acțiune structurat în jurul a trei direcții: prosperitate, pregătire și protecție. Elevii pot 'prospera' într-o lume a instrumentelor de IA doar dacă tehnologia este folosită pentru a îmbogăți experiențele de învățare, nu pentru a le substitui. 'Pregătirea' presupune un proces susținut de alfabetizare pentru utilizarea mecanismelor IA pentru elevi, profesori și familii, dar și planificarea instituțională și formarea profesională în utilizarea lor. 'Protecția' vizează siguranța, confidențialitatea, bunăstarea psihologică, precum și dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor, prin reguli clare, design etic al proceselor și implicare adultă responsabilă, profesională', argumentează rectorul Marilen Pirtea.

În mediul universitar, sunt identificate tensiuni similare, unde utilizarea IA a devenit rapid normalizată atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice. Studenții folosesc instrumente de Inteligență Artificială pentru redactare, sinteză, programare sau pregătirea evaluărilor, în timp ce profesorii le utilizează pentru planificare didactică, feedback sau evaluare.

'Deși aceste practici pot spori eficiența și accesul la resurse academice, riscul central provine din deplasarea efortului cognitiv spre instrumentele de Inteligență Artificială și redefinirea tacită a ceea ce înseamnă învățare autentică în viața de student. Fără cadre instituționale clare, IA poate încuraja strategii de supraviețuire academică în detrimentul formării gândirii critice, al autonomiei intelectuale și al relației pedagogice profesor-student. În acest context, universitățile sunt chemate nu doar să reglementeze utilizarea AI cât mai rapid, ci să o integreze reflexiv în misiunea lor educațională, clarificând ce competențe trebuie dezvoltate de studenți într-o lume asistată de Inteligența Artificială și ce rol rămâne exclusiv uman în predare, evaluare și mentorat', mai evidențiază rectorul UVT, Marilen Pirtea. AGERPRES / (AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)