Rectorul Universității de Vest Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, a declarat, vineri, că noul Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ediția 2025, demonstrează că viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult, pe tot parcursul vieții.

Rectorul UVT subliniază urgența concluziilor identificate în acest raport cu privire la educația din România, dat fiind faptul că participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții, în țara noastră, rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În același timp, economia și societatea sunt supuse unor transformări accelerate generate de digitalizare, inteligență artificială, tranziția verde și schimbări demografice.

'Învățarea pe tot parcursul vieții este o condiție necesară pentru a păstra competitivitatea economică, pentru adaptabilitatea forței de muncă la dinamica muncii și creșterea coeziunii sociale. Decizia strategică nu este dacă România își permite să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, ci dacă își permite să nu o facă. Învățarea pe tot parcursul vieții nu este doar o reformă educațională, ci este o reformă de dezvoltare națională. Politicile care consolidează capacitatea oamenilor de a învăța pe tot parcursul vieții construiesc, în mod direct, capacitatea României de a face față viitorului. Viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult - pe tot parcursul vieții', remarcă, într-un comunicat, Marilen Pirtea, în baza concluziilor avansate în ediția 2025 a raportului despre 'Perspectivele Politicilor Educaționale', elaborat de OCDE.

Bazându-se pe 230 de politici din 35 de țări, materialul OCDE conturează reperele educației viitoare: programe parentale care stimulează învățarea timpurie acasă; programe de învățământ care consolidează capacitatea de acțiune și competențele socio-emoționale ale adolescenților; calificări modulare și micro-acreditări care permit adulților să-și îmbunătățească competențele fără a-și pune viața pe pauză, precum și programe de formare adaptate vârstei, care mențin lucrătorii în vârstă activi, valorizați și conectați. Această perspectivă integrativă contestă mitul învechit conform căruia 'abilitățile pe care le dobândești în viață sunt abilitățile pe care le păstrezi pe viață'.

În acest context, subliniază rectorul UVT, învățarea pe tot parcursul vieții nu mai poate fi tratată ca o extensie opțională a educației inițiale, ci trebuie să reprezinte o infrastructură de bază a vieții profesionale și sociale, într-o lume marcată de digitalizare accelerată, cariere non-liniare și viață profesională activă mai mare. Progresul real nu depinde doar de accesul la educație, ci de capacitatea oamenilor și instituțiilor de a susține învățarea de-a lungul vieții.

Deputatul liberal observă în sistemul românesc o participare foarte scăzută a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, fragmentarea politicilor între educație, muncă și digitalizare, dar și orientarea sistemului universitar aproape exclusiv către grupa 18 de ani - 24 de ani, adică un accent disproporționat pe educația inițială. Acestor caracteristici li se adaugă accesul inegal la programe eficiente de reconversie profesională și upskilling pentru adulți și utilizarea limitată a micro-credențialelor și a recunoașterii învățării non-formale.

Rectorul Marilen Pirtea consideră că sistemul se poate îmbunătăți prin integrarea învățării pe tot parcursul vieții ca obiectiv transversal, dar și prin politici educaționale diferențiate pe ciclul de viață (programe dedicate pentru cei aflați la mijlocul carierei, între 35 de ani - 45 de ani, bazate pe reconversie profesională reală, alături de programe pentru 55 de ani - 65 de ani, precum și prin menținerea participării economice și sociale).

'Instituțional, putem activa învățarea pe tot parcursul vieții prin înființarea unor mecanisme inter-ministeriale de coordonare (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Economiei și Digitalizării), prin crearea de parteneriate între universități, angajatori și autorități locale, odată cu dezvoltarea de ecosisteme regionale de competențe, în care universitățile trebuie să devină hub-uri regionale de dezvoltare', afirmă Marilen Pirtea. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)