Conf. univ. dr. Zoltan Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a făcut parte din echipa de specialiști care a realizat un studiu ce rescrie istoria ceratopsienilor - 'dinozauri cu coarne' aparținând Cretacicului târziu.

Potrivit unui comunicat al Universității București, revista 'Nature' a publicat miercuri un studiu care rescrie istoria ceratopsienilor - 'dinozauri cu coarne' aparținând Cretacicului târziu -, studiu realizat de o echipă de cercetători coordonată de prof. Susannah Maidment de la Natural History Museum din Londra, alături de specialiști din instituții de cercetare de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România.

Țara noastră a fost reprezentată în echipa de specialiști de conf. univ. dr. Zoltan Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

O parte dintre fosilele care stau la baza noului studiu au fost descoperite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte a patrimoniului Universității din București, precizează comunicatul citat.

Studiul corectează o idee veche de peste un secol conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodată în Europa, arată sursa citată. Noile investigații indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat, iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii ceratopsieni erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive. Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.

'Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular. Studiile noastre arată că unele fosile considerate în trecut drept rhabdodontide - un grup recunoscut ca fiind endemic european - aparțin, de fapt, unor 'dinozauri cu coarne' atipici, iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important în dispersia acestor animale între Asia și America de Nord', afirmă conf. univ. dr. Zoltan Csiki-Sava, citat în comunicat.

Fosilele din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase teritorii paleontologice din lume, au reprezentat o piesă importantă în această descoperire. Pe baza materialelor fosile din Formațiunea din Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au definit un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitiv. 'Numele său onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți paleontologi ai începutului de secol XX. Nopcsa este și cel care a descoperit materialul fosil ce reprezintă astăzi exemplarul de referință al speciei (holotipul)', se menționează în comunicatul Universității București.

Rezultatele studiului fosilelor din România vin să completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene, mult mai complete decât cele cunoscute anterior, aparținând speciei Ajkaceratops kozmai, un 'dinozaur cu coarne' cu afinități contestate până de curând. Nou-descoperitele resturi de craniu confirmă fără echivoc și apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor.

'Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria confirmă atât importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică, cât și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene. Acest studiu deschide noi direcții de investigație și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte din patrimoniul Universității din București, ca reper științific la nivel global. Importanța acestei descoperiri este amplificată de faptul că inclusiv unele materiale atribuite anterior dinozaurului erbivor Zalmoxes prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce sugerează că identitatea și diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg vor trebui substanțial reconsiderate', se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Universitatea Bucureşti