Ministerul Educației și Cercetării a publicat, marți, variantele revizuite de programe pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a, învățământ liceal.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupurilor de lucru pentru disciplina Limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și în săptămâna 15 - 22 decembrie 2025.

Pentru domeniul de conținut literatură, principalele modificări - într-o sinteză a coordonatorilor grupului de lucru - față de varianta aflată în dezbatere publică vizează:

*** clarificarea modalităților prin care se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu, prin detalierea primei secvențe de conținut - organizate tematic și intitulate acum 'Reflecții despre literatură', în continuarea temei generale din clasa a VIII-a 'Reflecții despre lumea din jur' - și prin includerea unor repere de comprehensiune și interpretare care să asigure o continuitate (dar și un progres) între studiul literaturii în gimnaziu și în liceu, care va fi abordat prin contextualizare și în dinamică;

*** menționarea, mai explicită de această dată, conform MEC, la principiul ordonator al conținuturilor - cel diacronic - a cel puțin trei principii complementare: tematic, biografic, de context sociocultural. Au fost adăugate, în consecință, și sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea unor caracteristici a două epoci literare diferite, recunoașterea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsabilității civice etc;

*** extinderea listei de autori români recomandați prin includerea unor autoare care au avut un rol în inițierea unor genuri publicistice (cazul Mariei Rosetti, care introduce cronica dramatică în spațiul publicistic din sec. al XIX-lea) sau în constituirea unor forme incipiente de critică socială (Sofia Nădejde, pionieră a feminismului românesc). De asemenea, lista de autori străini recomandați pentru contextualizări conține nume de autoare consacrate din spațiul occidental, iar printre propunerile pentru proiectul școlar final ('Oameni ai timpului lor') se numără mai multe personalități feminine relevante pentru activitatea lor literară și civică (de pildă, Elena Ghica - Dora d'Istria sau Ecaterina Conachi);

*** includerea în exemplele de activități de învățare și în sugestiile metodologice a unor elemente de educație media;

*** diversificarea exemplelor de activități de învățare care să permită elevilor utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor generate de Inteligența Artificială;

*** includerea în nota de prezentare a unor definiții succinte care să le clarifice profesorilor sensurile în care sunt folosite noțiunile în jurul cărora se construiește programa: literatură, înțeleasă ca sistem pluristratificat (abordat ca reprezentare a realității, ca instituție, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor) și contextul, înțeles ca ansamblu de condiții socioculturale care facilitează construirea de reprezentări ale epocii, precum și stabilirea de conexiuni cu reprezentări familiare elevilor de azi, se arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)