Inteligența spirituală, acest nou tip de inteligență cu o mare forță integratoare, este dovedită de cercetări efectuate la Universitatea Harvard, a declarat luni, pentru AGERPRES, profesorul universitar dr. Elena Bonchiș, fondatoarea catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Oradea.

Potrivit acesteia, cercetările efectuate la Universitatea Harvard, coordonate de D. Zohar și I. Marshall (2000), au descoperit existența unei zone din cortexul uman care reacționează la experiențele spirituale, religioase, concluzionând că există o inteligență superioară, ce răspunde nevoii omului de sens, semnificație, scop, valoare.

'Deși termenul de 'inteligență spirituală' nu este unul nou, el a fost considerat multă vreme ca având un caracter pseudoștiințific. Meritul cercetătorilor de la Harvard constă în aceea că redefinesc termenul, stabilesc bazele teoretice, prezintă dovezi științifice care permit delimitarea lui, oferă modalități de evaluare și dezvoltare. Acest nou tip de inteligență cu o mare forță integratoare explică cele mai complexe reacții și manifestări comportamentale ale ființei umane', a declarat, pentru AGERPRES, Elena Bonchiș.

O persoană cu un coeficient înalt de Inteligență Spirituală (IS) (SQ - în engl, n.r.) se întreabă adesea: 'Cine este?'; 'Ce menire are în viață?'; 'Care este sensul și semnificația vieții?', 'Ce valori superioare acceptă?'; 'Ce principii îi vor călăuzi viața?', spune sursa citată.

Această persoană acceptă natura de tip bumerang a acțiunilor sale, adică după faptă și răsplată; este empatică, sensibilă la nevoile altora; recunoscătoare din fire și nu sporadic; are capacitate de a face față și a folosi suferința; face conexiuni între lucruri, stări, dă dovadă de creativitate, spontaneitate, viziune; admiră măreția Universului și acceptă micimea sa în raport cu acesta etc.

Din toate timpurile oamenii au fost preocupați de starea lor de sănătate, pe principiul 'Mens sana in corpore sano' sau în limbajul nostru mioritic, 'Dacă ai sănătate, ai de toate', sănătatea însemnând în principal, sănătate fizică. Progresele înregistrate în domeniul științelor despre om și viață au evidențiat natura mult mai complexă a ființei umane, decât a părut sau mai pare și acum unora, explică prof. univ. dr. Elena Bonchiș.

'La ora actuală, când vorbim de sănătate bună ne referim la cea fizică, mintală, emoțională, socială, vocațională și, nu în cele din urmă, la cea spirituală', a precizat interlocutoarea.

Psihologia a făcut pași importanți în direcția înțelegerii, descrierii și explicării unor reacții emoționale, comportamentale ale oamenilor în diverse situații, ea fiind beneficiara unor reale progrese din celelalte domenii - fizică, chimie, biologie, filosofie etc.

Profesorul universitar Elena Bonchiș spune că trei din marile descoperiri de la sfârșit de secolului XX și începutul secolului XXI au un impact major asupra vieții cotidiene și ar trebui să le cunoască și marele public, îndeosebi părinți și cadre didactice.

În primul rând, multă vreme s-a crezut că, la pubertate, creierul atinge punctul maxim al creșterii și maturizării, fapt infirmat de noile cercetări, care, folosind rezonanța magnetică, au pus în evidență ample modificări la nivel neuronal, ce continuă până în perioada adolescenței târzii- 20-25 de ani, modificări răspunzătoare de emoții, raționare, comportament, control, autocontrol, impactul fiind unul major în procesul de creștere și educație.

În al doilea rând, în anii 1990, un grup de cercetători conduși de prof. Rizolatto de la Universitatea din Parma a evidențiat existența în cortexul premotor a unor neuroni numiți 'neuroni-oglindă' responsabili în principal de identificarea, citirea, înțelegerea emoțiilor proprii, dar și ale altora, explicând științific procesul de empatie, despre care se vorbește foarte mult în ultimii ani.

'De evidențiat este faptul că asistăm la ora actuală fie la o blocare în autoempatie, cu focusare pe propriul eu, autocompasiune, exagerată, fără a ne mai interesa problemele semenilor, fie la 'suferința de oboseală empatică' (B. Brown), efect al expunerii excesive la reacțiile emoționale ale altora, apărând o stare de epuizare, lipsă de motivație, de interes, apatie etc. Recomandată este de către specialiști 'empatia împărtășită', adică să empatizăm cu persoanele care acceptă, care ne primesc în universul lor emoțional, cognitiv, motivațional', menționează Elena Bonchiș.

Și nu în cele din urmă, în anul 1983, H. Gardner lansează 'Teoria Inteligențelor Multiple', susținând ideea că doar Inteligența Generală nu poate explica multitudinea reacțiilor umane, a abilităților foarte diferite pe care le posedă oamenii.

În baza unor minuțioase cercetări, ajunge la concluzia că există mai multe tipuri de inteligență: verbal-lingvistică; logico-matematică; vizual-spațială; corporal-chinestezică; muzicală; interpersonală; intrapersonală; naturalistă. În anul 1999 mai adaugă un nou tip de inteligență, pe care îl numește mai întâi 'existențială', apoi 'spirituală'.

În acest context, sunt amintite cercetările efectuate la Universitatea Harvard, coordonate de D. Zohar și I. Marshall, din anul 2000, în eforturile de înțelegere a complexității ființei umane.

Elena Bonchiș este profesor universitar doctor, fondatoarea catedrei de Psihologie de la Facultatea de Științe Socio-Umane înființată în 1995 la Universitatea din Oradea. Este și inițiator și membru fondator al Asociației Naționale a Psihologilor Școlari, în anul 2006, președinte de onoare al acesteia, editor al Romanian Journal of School Psychology. A publicat numeroase studii și articole în reviste de psihologie naționale și internaționale, fiind, totodată, autoare și coautoare a unor volume de specialitate. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Anamaria Constantin, editor online: Simona Aruştei)