Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat luni că anul 2025 este 'probabil cel mai dificil și periculos an pentru țară după Revoluția din 1989', în contextul crizelor politice, economice și internaționale, și a subliniat că sistemul de învățământ a fost salvat de la blocaj datorită măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern.

Daniel David a prezentat luni pe blogul personal un raport în preajma intrării în cea de-a zecea lună de mandat, cu ocazia începerii anului universitar 2025-2026.

'Prin aceste măsuri fiscal-bugetare, sistemul nostru s-a salvat de la blocaj, astfel încât din bugetul alocat la început de an s-au eficientizat (economisit) costuri de aproximativ 400 milioane de lei (pe care probabil îi vom utiliza tot în sistem) și nu mai trebuie să solicităm în acest an cele 2 miliarde de lei, în total impactul financiar estimat pentru anul 2026 fiind de peste 2,8 miliarde de lei. (...) Au mai fost ani dificili pentru țară - atât economic, cât și politic - dar în 2025 crizele interne politice și economice vin puternic combinate, pe fondul unui război la granița țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale. Dar, abordate corect, crizele sunt și oportunități de progres!', a scris ministrul pe blogul său.

Daniel David a mai afirmat că, în primul său mandat, a avut o contribuție vizibilă la traiectoria euroatlantică a țării și la alegerea unui președinte care să mențină țara 'pe această traiectorie'.

'De asemenea, în situația de criză politică, susținut de PNL, nu am refuzat să fiu inclus pe liste scurte pentru candidații proeuropeni potențiali la poziția de președinte al țării și la cea de prim-ministru interimar, deși nu am căutat sau promovat asta, tocmai pentru a fi de folos țării într-o astfel de situație', a spus Daniel David.

Ministrul a precizat că a acceptat cu îndoială al doilea mandat, început la 23 iunie 2025, considerând că și-a îndeplinit angajamentele pentru țară.

În opinia sa, criza fiscal-bugetară a redus prioritatea și avântul reformelor - fără a le anula - iar măsurile de criză fiscal-bugetară 'au zguduit țara', astfel și sistemul de educație-cercetare, pentru că provoacă 'paradigmele structurale/sistemice vechi'.

În ceea ce privește anul școlar 2025-2026, David afirmă că estimările preliminare arată că aproximativ 3% dintre clase au depășit limita maximă și doar în jur de 1% au ajuns la excepția maxim permisă.

'Pentru a reduce încărcarea profesorilor, am păstrat prevederea ca limita maximă să se poată reduce cu 3 la fiecare copil cu cerințe educaționale speciale (CES) din clasă. Aceste depășiri ale limitelor sunt solicitate de școli, având responsabilitatea să le facă în funcție de resursele umane și de spațiu. Învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la aproximativ 7,5% (în 2025-2026), dar va beneficia pentru prima dată de o metodologie de pregătire a profesorilor, după modelul învățământului simultan din Franța și Irlanda (care au acest model chiar mai răspândit decât în țară)', a mai arătat ministrul Daniel David.

Potrivit acestuia, o serie de indicatori relevanți pentru procesul educațional arată că, în anul școlar 2025-2026, în comparație cu anul școlar 2024-2025, a crescut atât numărul profesorilor calificați la care copiii au acces, cât și timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat.

'În general, a crescut ușor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată și determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora', mai spune ministrul. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)