Proporția tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ din România este relativ mare în rândul celor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, respectiv 5 și 19 ani (16% și, respectiv, 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%), arată publicația 'OCDE Education at a Glance 2025 - EaG 2025', lansată marți.

Potrivit raportului, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în România este peste media OCDE (22%, comparativ cu 14%). Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul secundar superior (18% sunt șomeri, iar 45% nu sunt angajați).

'În România, ponderea tinerilor adulți cu studii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care studiile superioare au scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024. Studiile superioare garantează perspective excelente de angajare în România (rata de ocupare a forței de muncă de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE). Cu toate acestea, avantajul mediu în ceea ce privește câștigurile pentru lucrătorii cu studii superioare în vârstă de 25-64 de ani, comparativ cu lucrătorii cu studii secundare superioare, este de 41%, sub media OCDE de 54%', arată documentul.

România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani în perioada 2013-2023 și se preconizează că va întâmpina o scădere suplimentară de 11% între 2023 și 2033, se mai arată în raport.

De asemenea, în România, 62% dintre noii admiși la programele de licență își finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% și 66% fac acest lucru în termen de unu și, respectiv, trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% și 70%).

'România reușește să atragă un număr tot mai mare de studenți străini și a înregistrat o creștere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023 (comparativ cu media OCDE, care, de asemenea, a crescut de la 6% la 7,4% în aceeași perioadă). Salariile relative ale cadrelor didactice din România sunt mari. Profesorii din învățământul primar câștigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare', susține documentul.

În plus, profesorilor li se poate acorda o compensație suplimentară pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.

Totodată, relevă raportul, elevii din România primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media în întreaga țară OCDE), din care 46% și, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, lecturii, scrierii și literaturii. AGERPRES/(AS-redactor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)