Un proiect de lege aflat în dezbatere publică a creat neliniște în rândul dascălilor și al părinților din județul Timiș, fiind vorba despre predarea în sistem simultan.

Aceasta ar presupune ca un singur cadru didactic să predea simultan la două sau mai multe clase sau grupe de elevi, cu niveluri diferite de clasă, în aceeași sală. Sistemul se întâlnea de obicei în unitățile de învățământ cu un număr mic de elevi, unde nu este fezabil să se formeze clase separate pentru fiecare nivel de clasă.

Șefa Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Timiș, Aura Danielescu, spune că deocamdată nu există lege în acest sens, fiind în faza dezbaterii, dar dacă va deveni lege, este posibil să se ajungă într-o situație mai rea decât pe vremea lui Ion Creangă, în județul Timiș urmând să fie afectați sute de copii și dascăli, atât în mediul rural cât și în urban.

''În acest moment, ne este legislația subsecventă, este doar în dezbatere publică și nu știm care va fi forma finală. Dacă forma finală se păstrează și, spre exemplu, alineatul potrivit căruia nu poate funcționa pe unitatea de învățământ cu personalitate juridică decât o singură clasă, care se funcționeze sub nivelul mediu iar restul, toate, ar trebui să fie sub-mediu, toate satele sunt afectate. Nu va exista o localitate din județ care să nu fie afectată, pentru că în mediul rural nu avem clase care să fie constituite la nivelul mediu. Ceea ce înseamnă că la învățământul primar nu pot să funcționeze sub 18 elevi, la gimnaziu nu pot să funcționeze sub 20, iar la liceu nu pot să funcționeze sub 23 de elevi, decât o singură clasă. Mai avem probleme că deși articolul sună cu ton imperativ, sunt situații în care două clase care sunt, fiecare, sub nivelul mediu ca număr de elevi, dacă se comasează ajung la mult mai mulți elevi peste nivelul maxim. Nu se spune ce se întâmplă în această situație. Pe de altă parte, nu s-a ținut cont de refacerea infrastructurii, întrucât sunt clase, din mediul rural și urban mic, care nu pot primi 30 de copii sau peste acest număr în clasă. Ceea ce se întâmplă acum regresează învățământul românesc cu cel puțin 10-15 ani'', a declarat, pentru AGERPRES, Aura Danielescu.

Ea spune că s-a ajuns în situația anilor 2000, când era dificilă supraviețuirea cu clasele de la liceele tehnologice, pentru că după clasa a IX-a era o migrație de 700-800 de copii la liceele teoretice.

''Acum, dacă numărul maxim de copii pe clasă este 30, dar cu posibilitatea ca inspectoratele școlare să aprobe încă patru locuri, nu doar două, cum era pe vechea legislație, toate clasele pot ajunge la 28 de copii la învățământul primar, la 32 de copii la gimnaziu și la 34 de copii la liceu. Ceea ce înseamnă că, nefiind definită excepția și nu existând o posibilitate de a determina care situație este mai excepțională față de cealaltă, vom fi puși chiar în situația de a fi dați în judecată de părinți, în cazul în care considerăm că pentru unul ar fi o excepție majorarea de efective, iar pentru altul nu. Vom putea ajunge, astfel, cu clase de liceu la 34 de copii (față de 26, acum), ceea ce înseamnă că pentru fiecare clasă ar putea să se suplimenteze până la opt locuri'', detaliază Aura Danielescu.

Potrivit șefei IȘJ Timiș, în cazul liceelor tehnologice se poate ajunge, astfel, ca la 100 de clase să fie o migrație de la liceele tehnologice spre teoretice de 800 de elevi în patru ani.

''Va fi o pierdere pentru toată lumea, pentru liceele tehnologice, pentru că nu vor mai putea supraviețui, și pentru liceele teoretice, pentru că nu toți copiii sunt capabili să termine un liceu teoretic iar nivelul va scădea extraordinar. Clasele cu mulți copii scad din punct de vedere calitativ, pentru că revenim la a preda în clase supra-aglomerate, dincolo de faptul că nu avem unde să-i punem. Noi încă lucrăm pe planul de școlarizare. Nici nu putem lua niște hotărâri până în momentul în care nu se publică în Monitorul oficial actele subsecvente. În acest moment, mediul rural reprezintă 50% din numărul total de copii și numărul total de clase din județul Timiș. Nu cred că va exista un 3-4% din mediul rural care să scape de comasări. În general, se comasează clasele. Ajung să funcționeze în sistem simultan. Mai rău decât pe vremea lui Creangă, pentru că atunci era un număr mic de copii în clasele primare'', subliniază șefa IȘJ Timiș.

După calculul Aurei Danielescu, în județul Timiș se vor pierde în jur de 900 de norme, cei mai afectați de aceste măsuri urmând să fie dascălii tineri și de vârstă medie, care ar fi trebuit să asigure schimbul între generații.

''Dacă în acest moment, noi suntem preocupați să asigurăm numărul de 20 de ore personalului didactic titular, colegii care au ajuns la o vârstă de 40 de ani, de 30 de ani și care după câțiva ani de practică în învățământ au reușit să obțină un contract de muncă pe durata viabilității postului urmând să facă pașii spre titularizare și definitivat în învățământ, ei sunt cei mai afectați de aceste măsuri, pentru că sunt categorii care vor fi încadrate la final de tot și pentru ei nu mai rămâne absolut nimic. Nu mai vorbim de faptul că nu vor mai rămâne ore, decât foarte puține, pentru cadre didactice suplinitoare (...). Un lucru foarte grav care se va întâmpla este că chiar și puținele ore care rămân sunt atribuite la plata cu ora necalificaților, pentru că pe un tarif orar de 20 de lei un calificat nu va dori să facă acea oră. În mediul rural vor ajunge copiii să facă educație fizică cu profesorul de română, chimie cu profesorul de matematică'', spune Aura Danielescu.

În aceste condiții, șefa IȘJ Timiș consideră că proiectul de țară ''România Educată'' a murit încă din fașă, în condițiile în care ''rata abandonului școlar și a copiilor cu rezultate foarte slabe din mediul rural există și se va amplifica, pentru că profesorii care sunt nevoiți să meargă pe patru-cinci școli nu vor mai preda nici măcar la calitatea la care se întâmplă în acest moment''. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)