Utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI) în domeniul cercetării şi conservării resurselor genetice, tema unui simpozion care va fi organizat la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, potrivit specialiştilor, reduce semnificativ timpul alocat studierii şi analizelor de date în cadrul laboratoarelor şi poate ajuta la stabilirea cu exactitate a unor soiuri şi a caracteristicilor acestora.

Sâmbătă, 14 decembrie, la BRGV Buzău va fi organizat Simpozionul Naţional Ecoterra "Omenirea încotro? ... de la cultivarea plantelor şi domesticirea animalelor la inteligenţa artificială", eveniment care va reuni profesori universitari şi cercetători din România. Jurnalistul şi scriitorul SF, prof. Alexandru Mironov va deschide sesiunea cu o conferinţă "Despre inteligenţa artificială - între SF şi realitate". Profesorul universitar dr. Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice "Dimitrie Brandza" a Universităţii din Bucureşti va prezenta "Grădinile cunoaşterii", proiect suport pentru educaţia de mediu, iar biologul dr. Petronela Camen-Comanescu, din cadrul aceleiaşi instituţii va susţine o prezentare cu tematica "Explorând biodiversitatea". Despre "Cercetări şi rezultate în ameliorare şi genetica plantelor de cultură", va vorbi cercetătorul Costel Vînătoru, directorul BRGV, ulterior fiind programat un discurs cu tema "50 de ani de la decernarea Premiului Nobel savantului George Emil Palade" susţinut de dr. Maria Besciu, de la Biblioteca UMF "Carol Davila" Bucureşti.

"BRGV este gazda unui eveniment important, aici se reunesc profesori de biologie, cadre didactice de specialitate şi alte personalităţi ştiinţifice. Vor fi prezentări ştiinţifice iar invitaţii vor avea ocazia să afle informaţii despre activitatea şi misiunea băncii. Vor fi prezenţi specialişti din şase judeţene şi peste 60 de cadre didactice, în general din domeniul biologiei", a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Utilizarea tehnologiilor în cercetare şi inteligenţa artificială vor fi principalele subiecte pe care invitaţii simpozionului le vor dezbate. Instituţia a făcut recent primii paşi în dezvoltarea unor tehnologii, prin achiziţionarea unui aparat tip GPS care oferă posibilitatea întocmirii unei hărţi de dispersie a plantelor în flora spontană, scopul fiind cel de a monitoriza în timp speciile protejate, unice, cum ar fi floarea de colţ, laleaua de Crâng, garofiţa de munte, bujorii sau plante medicinale cu proprietăţi deosebite. Sistemul GPS are o marjă de eroare de până la 4 cm, înregistrează coordonatele unei specii de plante supusă analizei, rezultatele urmând să fie centralizate într-un computer.

"Despre inteligenţa artificială în cercetare, noi deja am achiziţionat acel GPS al plantelor şi vrem să dezvoltăm programul, vorbim de aparatură de top cum ar fi secvenţiatorul care ajută genotiparea plantelor, analizele biochimice... Tehnologia aceasta de vârf ne uşurează munca foarte mult şi ceea ce este foarte important, pe lângă faptul că putem cunoaşte în profunzime genomul plantei, se scurtează foarte mult timpul de lucru", a precizat cercetătorul buzoian.

Utilizarea AI, potrivit BRGV, reduce semnificativ timpul alocat studierii şi analizelor de date în cadrul laboratoarelor.

"Datele acestea pot fi procesate, cu ajutorul bio-informaticii ulterior putem observa toată structura genetică, asemănările şi deosebirile dintre soiuri şi chiar identifica acele soiuri care sunt comercializate cu denumiri diferite. Poţi afla informaţii foarte rapid cu ajutorul AI. Cu ajutorul inteligenţei artificiale poţi efectua analize în câteva secunde, proceduri ce altă dată le făceai în ani de zile. Dorim să dezvoltăm AI într-un laborator specific de informatică. Este ca şi cum ai căuta o frază într-o carte, în loc să citeşti cartea pentru a ajunge la fraza pe care o cauţi, sau cuvântul dorit... aşa este şi în cercetare, atunci când cauţi un grup de gene, cu ajutorul inteligenţei artificiale, a digitalizării putem să ajungem la genotipul cu caracterele pe care le urmărim mai repede. Scurtăm foarte mult timp din procesul de cercetare...", a subliniat sursa citată.

BRGV Buzău are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională. AGERPRES/(A-autor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)