Peste 500 de cadre didactice şi personal auxiliar din unităţi de învăţământ din municipiul Slatina au fost instruiţi anul acesta pentru acordarea de prim ajutor de bază, iar patru licee au fost dotate cu defibrilatoare semiautomate, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Olt, Alin Băsăşteanu.

Totodată, anul acesta, peste 900 de poliţişti, jandarmi şi angajaţi CFR au fost instruiţi pentru acordarea de prim-ajutor de bază de către angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Olt, instituţia derulând acţiuni de informare şi instruire a populaţiei în acordarea primului ajutor de bază şi la solicitarea unor operatori economici, instituţii publice şi unităţi de învăţământ.

"Au fost dotate cu defibrilatoare patru licee din Slatina, respectiv Liceul cu Program Sportiv, Colegiul Naţional 'Ion Minulescu', Colegiul Naţional 'Radu Greceanu' şi Liceul Teoretic 'Nicolae Titulescu", iar cadrele didactice şi personalul auxiliar din aceste unităţi a fost instruit pentru acordarea de prim-ajutor, este vorba de peste 500 de angajaţi ai acestor licee", a precizat, miercuri, Alin Băsăşteanu.

Şeful ISU Olt, Adrian Tănase, a subliniat miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută de coordonatorul programelor de instruire în acordarea de prim ajutor derulate de SMURD Olt, asistentul medical Cătălin Stănciuleasa, importanţa acordării de prim ajutor cât mai rapid după ce o persoană a suferit stop cardio-respirator pentru a-i creşte şansele de supravieţuire.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

"Stopul cardio-respirator poate apărea oricând, oriunde şi mai ales la oricine. Cu fiecare minut de la instalarea stopului cardio-respirator, dacă nu se acordă primul ajutor, şansele de supravieţuire ale victimei scad cu aproximativ 10%. Şansele la viaţă ale victimei cresc cu aproximativ 50-70% dacă manevrele de resuscitare şi defibrilare automată sunt realizate în primele 3-5 minute de la instalarea stopului cardio-respirator. Pentru că fiecare dintre noi poate contribui la creşterea şanselor de supravieţuire a unei persoane care a suferit un stop cardio-respirator, instituţia noastră desfăşoară permanent activităţi de informare şi instruire a populaţiei în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor de bază", a spus Tănase.

Asistentul medical Cătălin Stănciuleasa, coordonatorul programul de instruire în acordarea de prim ajutor, a precizat câteva dintre acţiunile ce pot fi acordate "cu mâinile goale" până la intervenţia unor echipaje medicale.

"Ce putem să facem cu mâinile goale? Să facem o resuscitare cardio - pulmonară pe una dintre categoriile de vârstă, să facem o dezobstrucţie a unei căi aeriene şi în acelaşi timp, cel mai important lucru este să recunoaştem situaţiile de urgenţă. Să recunoaştem când se află un pacient în stop cardio-respirator, să ştim paşii de urmat în vederea acordării primului ajutor de bază", a spus Stănciuleasa.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

Salvatorul a subliniat că înainte de orice acţiune, persoana care doreşte să acorde prim ajutor trebuie să se asigure că nu se expune vreunui pericol şi apoi să coboare la nivelul victimei pentru a putea comunica şi a face o evaluare corectă a stării acesteia.

"Ne putem ghida, în mod obligatoriu, după câteva reguli de siguranţă. Una dintre ele, cea mai importantă, se referă la siguranţa salvatorului şi a victimei. Atâta timp cât suntem expuşi unui pericol, atât noi cât şi victima, nu putem să acţionăm. Numai după ce ne asigurăm că nu suntem expuşi unui pericol, pericole sunt variate, de la curentul electric, traficul rutier, animalele de companie din casă, mulţimea, crima, violenţa. După ce ne-am asigurat că nu ne-am expus unui pericol, abia atunci putem să intervenim. Am ajuns lângă victimă, întotdeauna trebuie să coborâm lângă pacienţi, niciodată abordarea nu va fi de pe nivel de diferenţă, trebuie să coborâm lângă pacient, astfel încât să putem să comunicăm coerent cu el, să stabilim nivelul de conştienţă cu pacientul, să putem deschide calea aeriană corect şi să-l evaluăm din punct de vedere medical", a adăugat Cătălin Stănciuleasa.

Asistentul medical SMURD a arătat că pentru ajutorarea victimei trebuie solicitat ajutor şi atunci când se apelează la 112 este important să fie precizată locaţia cu cât mai mare precizie, cât şi informaţii despre starea pacientului.

"Cum stabilim nivelul de conştienţă? Folosind doi stimuli. Tactil, cu mâinile pe urmării pacientul, verbal, adresând întrebări simple: 'Eşti bine? Ce faci? Te rog, deschide ochii, mă auzi?'. Întrebări simple la care poate să îmi răspundă: 'Sunt bine. Mă cheamă Andrei, n-am păţit nimic'. Dacă pacientul vorbeşte, deschide ochii, evident că este conştient. Pacientul nu comunică, nu deschide ochii şi nu vorbeşte, este o victimă inconştientă. Următorul gest este să chemaţi ajutoare, să-l strigaţi să vină cineva, să sunaţi, în acelaşi timp, dacă nu are cine să vină în ajutorul nostru, la 112, să oferiţi informaţii concrete, locaţia, în primul rând, unde trebuie să vină echipajul şi faptul că aveţi de-a face cu o victimă cu un nivel de conştienţă pe care l-am stabilit", a mai explicat Stănciuleasa.

Foto: (c) Cristina Matei / AGERPRES

Adrian Tănase a menţionat că persoanele interesate să parcurgă un curs de prim ajutor pot participa la programul de voluntariat "Salvator din pasiune", la care până acum au participat 300 de persoane în 15 serii.

Printr-un proiect naţional ce a urmărit pregătirea poliţiştilor, jandarmilor şi personalului CFR în acordarea primului ajutor de bază, în judeţul Olt, urma sesiunilor de pregătire, care au avut o durată de 16 ore, au fost instruiţi 632 de poliţişti, 249 de jandarmi şi 45 de lucrători CFR, a menţionat şeful ISU Olt.

"Obiectivele principale ale acestor cursuri constau atât în dobândirea deprinderilor pentru aplicarea diferitelor tehnici şi manevre de acordare a primului ajutor, fără echipamente specifice, cât şi în formarea deprinderilor de utilizare a defibrilatoarelor semiautomate", a mai arătat Adrian Tănase. AGERPRES / (A - autor: Cristina Matei, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dãdârlat)