Costurile suportate cu abandonurile şcolare, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 miliarde euro, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României, conform unei analize realizate pentru AmCham România de Universitatea din Bucureşti.

Raportul este una dintre primele încercări de măsurare în termeni economici a unui "fenomen social îngrijorător", cu scopul de a aduce claritate cu privire la costurile la nivel individual şi societal şi de a sprijini adoptarea de politici publice şi măsuri care să reducă abandonul şcolar în România, se menţionează într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.

"Capitalul uman şi educaţia sunt priorităţi centrale pentru AmCham. După ce anul trecut ne-am uitat la costul economic al deficitului de forţă de muncă, anul acesta am continuat seria de analize AmCham şi am abordat una dintre cele mai importante provocări ale României - abandonul şcolar. Împreună cu partenerii noştri de la Universitatea din Bucureşti, am încercat să vedem cât ne costă ca economie şi societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană - 16,6% în 2023. Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc şcoala, iar consecinţele sunt pe termen lung: un absolvent care abandonează studiile câştigă în medie cu aproximativ 190.000 euro mai puţin pe parcursul vieţii decât un absolvent de liceu. Aceasta nu este doar o cifră - este o poveste de oportunităţi ratate, de potenţial neîmplinit", a declarat Elisabeta Moraru, membru al Consiliului Director al AmCham România şi preşedinte al grupului de lucru dedicat domeniului educaţiei din cadrul AmCham, citată în comunicat.

Conform raportului, valoarea medie generală a abandonului şcolar, incluzând cohorta din 2013-2021, este de 23.147 de elevi pe cohortă. În plus, România înregistrează cele mai scăzute rate din UE în ceea ce priveşte educaţia adulţilor, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare fiind de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023.

"Luând în considerare şi diferenţele de durată a vieţii active, câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 euro. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieţii, de 190.473 euro. Costurile pe durata de viaţă ale tuturor persoanelor care au abandonat şcoala în perioada analizată (adică 2005-2013 până la 2016-2024) totalizează 107 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ 35,67% din PIB-ul anual al României (estimat la 300 miliarde euro). Cheltuielile anuale cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate sunt de aproximativ 2,3 miliarde euro, adică aproximativ 0,77% din PIB-ul anual al României. Costurile suportate cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 miliarde euro, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României", se menţionează în raport.

În 2023, zonele rurale au avut cea mai mare rată de abandon şcolar, de 27,5%, ceea ce indică existenţa unor probleme educaţionale substanţiale. În schimb, zonele urbane mici (oraşe şi suburbii) au prezentat o rată de abandon şcolar mult mai mică, de 14,3%, în timp ce zonele urbane mari (municipii) au avut cea mai mică rată de abandon şcolar, de doar 3,3%.

Profesorul Dragoş Iliescu de la Universitatea din Bucureşti, coordonatorul analizei, a subliniat că raportul doreşte să vină şi în sprijinul soluţiilor pentru reducerea fenomenului de abandon şcolar şi a adăugat că educaţia şi fenomenul abandonului şcolar ar trebui să fie privite şi ca raport "investiţie-profit".

"Despre abandonul şcolar s-a discutat şi s-a scris până acum în România în termeni descriptivi, fără trimitere directă la pierderea economică exprimată în costuri pentru societate. Raportul doreşte să vină şi în sprijinul soluţiilor pentru reducerea fenomenului de abandon şcolar. Experienţa arată că datele cantitative aduc mai multă claritate în elaborarea politicilor publice şi a măsurilor de intervenţie. Educaţia în general, şi fenomenul abandonului şcolar în mod special, ar trebui să fie privite şi ca raport "investiţie-profit". Această perspectivă permite o analiză mult mai clară a consecinţelor acestui fenomen, susţine nevoia de alocare a unor bugete mai consistente pentru acest domeniu strategic, dar şi de măsuri dedicate reducerii abandonului şcolar. Provocarea principală în elaborarea acestui studiu a reprezentat-o lipsa datelor. Deşi România produce un volum mare de date statistice, extrem de puţine pot fi utilizate în astfel de studii care necesită o arhitectură de cercetare socială, economică şi educaţională pe care nu o avem încă", a explicat profesorul.

Camera de Comerţ Americană în România - AmCham Romania este cea mai reprezentativă asociaţie de afaceri, recunoscută pentru facilitarea unui dialog public privat consistent pe marginea agendei economice şi pentru contribuţia la întărirea relaţiilor economice dintre România şi Statele Unite. Cu peste 30 de ani de prezenţă în România, AmCham reuneşte în prezent peste 570 de companii americane, internaţionale şi româneşti cu investiţii cumulate de peste 30 miliarde dolari în România.

Companiile membre AmCham asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă şi generează o cifră de afaceri cumulată de peste 65 miliarde euro.

Membrii AmCham Romania activează în 32 de sectoare economice, ceea ce face posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Pieţe de Capital şi Servicii Financiare, Guvernanţă Corporatistă, Concurenţă şi Ajutor de Stat, Energie, Educaţie, Economie Digitală, Protecţia Datelor Personale, Fiscalitate, Mediu, Piaţa Muncii, Sănătate, Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Partneriat Public-Privat, Real-Estate, Legislaţia Comercială, şi Turism.

AmCham România este membru acreditat al Camerei de Comerţ a SUA şi face parte din reţeaua europeană a Camerelor de Comerţ Americane. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)