Universităţile vor trebui să fie mult mai puternic conectate la mediul socio-economic, este nevoie de dialog cu partenerii socio-economici pentru a identifica nevoile unei pieţe reale a muncii care poate genera dezvoltarea în continuare a României, a declarat vicepreşedintele Senatului Sorin Cîmpeanu.

Acesta a participat, luni, la Palatul Victoria, la deschiderea "Bucharest Leaders' Summit: Reporting for Duty", eveniment organizat de Grupul de Presă MediaUno împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Asociaţia MediaUno şi Institutul Naţional de Statistică.

"Credem cu toţii că împreună putem proteja România şi că putem să face lucruri pentru România, fiecare după propriile puteri, după propriile competenţe şi după propriul domeniu de activitate. Domeniul de activitate al meu a fost este şi va rămâne, învăţământul superior. (...) Am ţinut foarte mult ca universitatea pe care o reprezint să fie partener în acest proiect. (...) Sunt ferm convins că educaţia stă la baza tuturor lucrurilor şi că educaţia se va schimba, că ne dorim sau că nu ne dorim, că ne place sau nu place va fi mult mai digitală. Tehnologiile îşi vor face simţită prezenţa chiar mult mai mult decât acum. (...) Rolul profesorului trebuie să se schimbe chiar dacă pentru a găsi soluţiile corecte e bine să identificăm problema în mod corect, chiar dacă există o inerţie, să nu-i spun rezistenţă, o inerţie în sistem, profesorul va trebui să fie mult mai apropiat de ceea ce este un mentor pentru studenţii săi", a mai declarat Sorin Cîmpeanu.

El a adăugat că universităţile vor trebui să fie mult mai puternic conectate la mediul socio-economic.

"S-au făcut paşi importanţi, avem această formă nouă de învăţământ, dezvoltat în parteneriat cu mediul economic, învăţământul dual. Vreau să vă spun că sunt în mediul universitar, şi nu numai, sunt colegi care au, încă, rezerve cu privire la necesitatea şi importanţa acestei forme de învăţământ. Motivele le înţeleg, este mult mai... altfel. Trebuie să facem loc în rândul universităţilor reprezentanţilor mediului socio-economic şi să renunţăm, nu total, dar să renunţăm la o parte din acea... evit termenul de autosuficienţă, cum că noi, mediul universitar, le ştim pe toate. Nu le ştim pe toate, avem nevoie de dialog cu partenerii socio-economici pentru a identifica nevoile pieţei reale. O piaţă reală a muncii care poate genera, aşa cum ne dorim cu toţii, dezvoltarea României ", a subliniat Cîmpeanu.

Acesta s-a referit la o altă temă pe care o consideră importantă, în actualul context - cea a "microcertificărilor".

"Îmi place să cred că înţelegem cu toţii diferenţa dintre generaţii, înţelegem punctele bune, înţelegem şi ameninţările. Şi aici aş vrea să spun, într-un mod cât se poate de direct, că actuala generaţie este mai nerăbdătoare decât generaţia multora dintre noi. Fiind mai nerăbdătoare, şi nu este neapărat un lucru rău, doresc să obţină competenţe mult mai rapid. Sunt mulţi tineri care nu mai doresc să urmeze un plan de învăţământ complet de 4 ani, de 5 ani, pentru a obţine o diplomă de licenţă sau de master, sunt tineri care doresc să dobândească competenţe punctuale, care să le fie folositoare în identificarea unui loc de muncă", a spus Cîmpeanu.

El a dat un exemplu chiar din universitatea pe care o reprezintă, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.

"Facultatea de Horticultură are un plan de învăţământ integrat, solid, dar am întâlnit tineri care doresc să obţină o certificare în domeniul oenologiei, vor să aibă competenţă pe viticultură, vinificaţie. Sunt alţii care vor să aibă competenţă pe floricultură şi pe arhitectură peisageră, sunt alţii care doresc să aibă competenţă în pomicultură. În universităţi nu suntem, încă, pregătiţi cu aceste lucruri şi, sigur, era acea inerţie şi acel interes de a promova planuri de învăţământ integrate, în care fiecare cadru didactic are propria lui cale de valorificare a propriilor competenţe, dar trebuie să pornim de la ideea că sunt şi tineri care nu sunt interesaţi de ansamblu, chiar dacă noi susţinem importanţa ansamblului care-ţi oferă o diplomă de licenţă, de master sau de doctorat, care doresc competenţe specifice, şi acestea sunt microcertificările. Microcertificări pe care ar trebui să le încurajăm şi să le susţinem cu toţii, pentru că este nevoie de aceste competenţe pe piaţa muncii ", a mai declarat Cîmpeanu.

Acesta s-a referit şi la importanţa conectării universităţilor româneşti cu mediul internaţional academic şi de afaceri, precum şi la continuarea susţinerii universităţilor din Republica Moldova pe parcursul de integrare europeană. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu)