Taxele pentru studenţii străini la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti ar putea creşte, în contextul în care acestea sunt mai mari atât la facultăţile private din România, cât şi în ţările vecine, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, rectorul Viorel Jinga.

"Studenţii internaţionali aleg să vină în România şi pentru această taxă de 8.500 de euro, la vecini sunt taxe mult mai mari, atât la bulgari, cât şi la unguri, de peste 10.000 de euro. S-ar putea, în anii următori, să mai creştem şi noi taxa (...). Am văzut, de exemplu, la 'Titu Maiorescu', că merge la 10.000 - 11.000 de euro. Cei de la privat au crescut deja mult taxa pentru studenţii internaţionali. În cadrul G6, Asociaţia Universităţilor de Farmacie din România, care reuneşte cele şase universităţi mari - Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Târgu-Mureş - stabilim împreună aceste taxe, pentru a le uniformiza la nivel de ţară, taxelor pentru studenţii internaţionali. Noi am început deja admiterea pe bază de dosar la aceşti studenţi internaţionali şi avem deja trei pe loc, deci este încă o atracţie mare pentru studenţii din străinătate", a precizat Jinga.

El a adăugat că medicii români care aleg să plece din ţară o fac, "probabil", pentru faptul că vor să profeseze în centre universitare.

"Cei care pleacă o fac pentru calitatea, probabil, a mediului în care vor lucra în viitor sau, poate, foarte mulţi vor să fie în centre universitare. Densitatea medicilor în centrele universitare este foarte mare. Nu mai găsesc locuri de muncă aici, nu vor să se ducă în oraşe, chiar în capitale de judeţ, din jurul Bucureştiului, preferă uneori să meargă în străinătate. Prin PNRR şi prin alte modalităţi în care au obţinut foarte multă aparatură spitalele judeţene, eu cred că, în doi-trei ani, se va ajunge să se lucreze la spitalele judeţene în aceleaşi condiţii ca într-un spital universitar (...). Se vor schimba lucrurile în bine, salariile sunt, totuşi, destul de bune. După cei şapte ani de facultate, după cei cinci ani de specialitate - rezidenţii au, de asemenea, salarii foarte bune -, ajung la 6.000 - 7.000 de lei net, iar un medic specialist are în jur de 10.000 de lei", a subliniat el.

Jinga a completat că sunt multe elemente de atracţie pentru universitatea pe care o conduce, cum ar fi bursele: de merit, de performanţă şi sociale, de care beneficiază atât studenţii de la buget, cât şi de la taxe.

"Şi ei pot compensa, dacă au probleme materiale, învăţând bine, aceste taxe pe care le plătesc. De asemenea, avem un centru de simulare foarte important şi studenţii care sunt astăzi în cadrul examenului de admitere vor face, încă de la început, nişte tehnici de prim-ajutor, de salvare a vieţii, de resuscitare cardio-respiratorie, tehnici de bază de punţie venoasă, examen urologic, examen ginecologic, încă din anul I, pentru a intra încă de la început în sistemul clinic. Avem acest centru de simulare, am cumpărat o clădire cu şase etaje şi a fost echipată cu foarte multe aparate de ultimă oră, cu simulatoare care sunt foarte inteligente şi care reproduc mediul clinic, mediul operator. Am investit 42 de milioane de lei în acest centru de simulare, aceşti bani sunt din proiecte europene. (...). Avem şi un bazin de înot, avem cămine cu foarte multe locuri, chiar avem locuri libere în cămine, iarăşi sunt elemente de atracţie pentru universitatea noastră", a arătat Jinga.

Întrebat despre specialităţile spre care se îndreaptă absolvenţii de medicină, el a spus că, în ultimii ani, se vede o tendinţă de a alege radiologia, endocrinologia, cardiologia, chirurgia plastică sau dermatologia, "specialităţi care permit multora să aibă şi activităţi de cabinet, să vină şi la mediul privat, care în ultima perioadă s-a dezvoltat foarte mult".

"Mai puţin aleg chirurgiile şi mai ales chirurgiile mari, cum este chirurgia cardio-vasculară, chirurgia toracică şi chiar şi chirurgia generală, precum şi urologia, care se alegea cu medii mari înainte. În ultima perioadă, deja, este în coada clasamentului această specialitate", a transmis rectorul. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)