Sensul adânc al libertăţii trebuie să ne însoţească în orice moment al vieţii noastre, a afirmat marţi, la ceremonia dedicată împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Universităţii Bucureşti, acad. prof. Florica Dimitrescu-Niculescu, acum în vârstă de 96 de ani, prima femeie prorector al UB.

În 1964, an în care s-a celebrat Centenarul Universităţii Bucureşti, Florica Dimitrescu-Niculescu avea 36 de ani şi era prorectorul instituţiei de învăţământ superior. De altfel, ea a fost prima femeie care a ocupat funcţia de prorector al UB (1964 - 1965).

La ceremonia de marţi, care a avut loc la Opera Naţională, ea s-a adresat, iniţial, printr-un mesaj video, iar la încheierea acestuia a vorbit, din sală, printre altele, despre studentul care luase cuvântul în 1964, la Centenar, actualul academician Basarab Nicolescu, fizician teoretician şi matematician la Paris şi primul exeget al poetului Ion Barbu, pe care l-a numit "un stâlp al fostului exil democratic românesc".

"Sensul adânc al libertăţii trebuie să ne însoţească în orice moment al vieţii noastre. A fost o perioadă şi am trecut cu greu prin ea - perioada anilor comunismului. În momentul acela, eram constrânşi să facem multe lucruri care nu aveau relaţie cu ce doream noi să învăţăm, care au jignit - e un cuvânt dulce - au distrus pe unii dintre profesorii noştri, şi nu mă gândesc numai la cei de la Filologie, mă gândesc în general la calitatea asta de profesor la universitate, unde pentru a produce şi a avea elevi foarte buni trebuie să ai linişte. Or, ce linişte putea să fie dacă nouă ne mureau rudele în închisoare. (...) Nu pot uita că acum 60 de ani, când au fost mici serbări, nu aşa ceva fastuos ca astăzi, printre alţii a vorbit un student în numele studenţilor universităţii", a povestit Florica Dimitrescu-Niculescu.

În 1947, Florica Dimitrescu-Niculescu s-a înscris la Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, iar după reforma învăţământului a ales specialitatea română. În anul 1949, fiind studentă în anul al treilea, a fost numită preparatoare la Catedra de istorie a limbii române din cadrul Facultăţii de litere, Universitatea din Bucureşti, de către prof. Alexandru Rosetti. A absolvit facultatea în anul 1951 cu diplomă de merit; între 1954 - 1957 s-a înscris la prima serie de aspirantură şi în anul 1955 a susţinut teza de doctorat, Locuţiunile verbale în limba română, sub coordonarea prof. Iorgu Iordan, se precizează pe site-ul Academiei Române.

A lucrat neîntrerupt la aceeaşi catedră, trecând prin toate gradele didactice universitare: preparator (1949), asistent (1951), lector (1957), conferenţiar (1961), profesoară (1982). A urmat stagii de perfecţionare în Polonia şi Cehoslovacia între anii 1958 - 1959. A fost profesor-invitat în Germania (colaborând cu prof. Bahner), în Italia (colaborând cu prof. Tagliavini, Folena şi Renzi) şi în Suedia (colaborarea cu prof. Lombard). AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)