Directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), profesorul Silviu Nate, a afirmat vineri că este necesar în continuare "sprijinul extern solid pentru Ucraina".

"Este necesar sprijinul extern solid pentru Ucraina (militar, financiar, umanitar) pentru a contracara agresiunea rusă; UE şi partenerii occidentali trebuie să rămână uniţi în faţa revizionismului rusesc şi ameninţărilor la adresa ordinii internaţionale, iar pe termen lung, democraţiile liberale trebuie să-şi întărească parteneriatele pentru a contracara modelele autocratice promovate de Rusia şi China. Un (...) aspect pe care l-aş menţiona şi care face extrem de delicată comunicarea cu Rusia ţine de utilizarea diversificată şi creativă a diplomaţiei pentru evitarea escaladării şi aducerea sa la masa tratativelor, în timp ce susţinem Ucraina. Dacă ne uităm spre Marea Neagră, observăm că acest spaţiu a devenit o linie de contact, activă şi continuă, cu o mare concentraţie de actori internaţionali care reflectă, cel puţin parţial, competiţia pentru arhitectura de securitate globală", a spus Silviu Nate, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice care are loc la Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" (AFT) din Sibiu.

El apreciază că "ceea ce vedem în Ucraina este reacţia Moscovei la propriul său declin".

"În urma colapsului Uniunii Sovietice, Rusia sub conducerea lui Vladimir Putin a recuperat modest din handicapul său anterior, nereuşind să recapete forţa şi influenţa globală mult dorită, în timp ce lipsa de atractivitate a modelului său de 'modernizare' pentru statele din regiune şi incapacitatea de a exercita control politic asupra regimurilor din vecinătate au determinat Kremlinul să recurgă la ultima opţiune posibilă, şi anume războiul. Aşadar, ceea ce vedem în Ucraina este reacţia Moscovei la propriul său declin în urma epuizării altor mijloace competitive la scară globală, o situaţie emanată din dorinţa lui Putin de a înfăptui planul unei Rusii ca putere mondială consacrată", consideră Silviu Nate.

Directorul Centrului de Studii Globale de la ULBS afirmă că Rusia a urmărit nu doar cucerirea Ucrainei, dar şi anexarea Belarusului.

"Sub pretextul unei 'operaţiuni speciale', Rusia se substituie normelor de drept internaţional, subminând fundamental instituţionalismul clădit după cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin acest război, Rusia nu a urmărit doar cucerirea Ucrainei, ci şi anexarea Belarusului, stabilind astfel pe termen lung o punte sau o axă militară între Marea Neagră şi Marea Baltică, cu scopul de a problematiza ulterior flancurile de sud şi nord ale Europei. O astfel de situaţie ar fi pus în dificultate cu adevărat arhitectura de securitate europeană, discreditând rolul istoric al SUA de a proteja Europa şi amplificând încercarea Moscovei de a inversa construcţia occidentală după cel de-Al Doilea Război Mondial - respectiv mai multă influenţă rusă şi condiţionări în afacerile europene la pachet cu periferizarea prezenţei americane în Europa şi fracturarea implicită a coeziunii transatlantice, adică a NATO", a subliniat Silviu Nate.

Potrivit profesorului sibian, "războiul hegemonic al Rusiei, de fapt, această competiţie pentru putere globală a pornit de aici, din Marea Neagră, devenind extrem de vizibilă imediat după Summitul NATO de la Bucureşti din anul 2008, când s-a pus în discuţie invitarea Georgiei şi Ucrainei de a adera la Alianţă. ''Ne amintim că în iunie 2008 Rusia a atacat Georgia, iar în 2014 a anexat ilegal Crimeea, declanşând totodată cunoscutul război din Donbas", a adăugat el.

Un acord de pace forţat, fără garanţii de securitate pentru Ucraina, ar oferi Moscovei, mai spune Siviu Nate, ''pe de-o parte confirmarea indirectă că acţiunile sale ar avea raţiuni legitime, iar, pe de cealaltă parte, şansa Moscovei de a se regrupa, reîntări şi relua ofensivele sale într-un viitor apropiat, pentru că eşecul unui management defectuos acasă şi riscul constant al izolării sale nu pot fi compensate doar de un compromis temporar, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin care pretinde exercitarea unei influenţe lărgite în raport cu Occidentul".

Profesorul Silviu Nate de la ULBS a mai adăugat că "strategia Kremlinului nu este una câştigătoare''.

''Cu cât Rusia îşi canalizează economia sa în acest război, va deveni mai dependentă de China, îşi epuizează resursa umană valoroasă, imaginea sa internaţională continuă să se erodeze, mai ales în spaţiul occidental, iar declinul său economic din cauza poverii militare îl va accelera pe cel geopolitic", arată el.

Ucraina şi partenerii occidentali nu vor permite o înfrângere din partea Rusiei, a mai declarat Silviu Nate, în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale The Knowledge - Based Organization (KBO) 2024 de la AFT Sibiu.

"Pe scurt, Rusia înfăţişează simptomele unui hegemon în declin, nereuşind să îndeplinească toate criteriile unei puteri hegemonice consacrate, pierzându-şi atractivitatea economică, politică, instituţională şi ideologică; obiectivele imediate ale Rusiei se rezumă la afirmarea şi prezervarea statutului său de putere regională şi subminarea extinderii NATO şi UE în vecinătate; conflictul a produs deja consecinţe majore pentru Rusia precum aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dar şi cvasi-izolarea Rusiei în raport cu Occidentul; tendinţele de a combina războiul din Ucraina cu acţiuni hibride vizau generarea unei crize alimentare în Africa şi Orientul Mijlociu şi, ulterior, provocarea migraţiei forţate spre Europa, punând astfel presiune pe guvernele occidentale din Vest în preajma alegerilor, încurajând creşterea partidelor antisistem; 'operaţiunea specială' nu şi-a atins obiectivul iniţial, dar trebuie să fim precauţi şi vigilenţi pentru a nu desconsidera capacitatea Rusiei de a se adapta strategic, de a învăţa din acest război şi de a-şi recupera forţele", a concluzionat Silviu Nate.

Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu găzduieşte, în perioada 13 - 15 iunie, cea de-a XXX-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale The Knowledge - Based Organization (KBO) 2024.

La ediţia din acest an s-au înscris 183 de autori din instituţii de învăţământ superior şi centre de cercetare din România, Austria, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Ucraina şi Ungaria, fiind elaborate 100 de lucrări. AGERPRES/(AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)