Preşedintele Societăţii Române Geoexchange (SRG), inginerul Horia Ban, aduce în atenţia autorităţilor române nevoia de a reglementa "clar şi cât mai curând" legislaţia ţării noastre în domeniul geotermal, pentru o dezvoltare accentuată şi pentru a o corela cu cea europeană privind utilizarea energiei geotermale, un pilon esenţial în tranziţia către un viitor mai verde.

"Geoexchange promovează inovarea în tehnologiile care utilizează energia geotermală a Pământului ca sursă pentru sistemele de încălzire-climatizare ale clădirilor atât la nivel rezidenţial, cât şi comercial şi industrial. Putem împărţi energia geotermală în două categorii mari: cea de suprafaţă, unde utilizam pompele de căldură cu sonde geotermale montate orizontal la 2 metri adâncime sau vertical până la adâncimi de 300 metri şi geotermia de adâncime, unde se forează la o mie - trei mii de metri sau şi mai adânc, pentru a extrage apa geotermală cu temperaturi de 50-100°C, uneori chiar peste. Iar după folosire, în loc să o deversezi la canal, o treci prin sisteme de recuperare ca să storci din ea toată energia calorică. Acestea sunt soluţiile de viitor. Pentru că gazul, mai e cât e, dar de ce să nu fim independenţi faţă de combustibilii fosili şi faţă de importurile din alte ţări? Mai ales că, în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de Pactul verde european, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puţin 1.000 de miliarde de euro sub formă de investiţii durabile, de la cercetare până la implementarea pe piaţă, în cursul următorului deceniu", a declarat, pentru AGERPRES, noul preşedinte al SRG, bihoreanul Horia Ban.

Societatea Română Geoexchange (SRG), organizaţie non-guvernamentală profesională înfiinţată în 2003, are, din martie 2023, un nou preşedinte, Horia Ban, director general al firmei orădene Termoline, o firmă inovativă şi integratoare de soluţii în domeniul energiilor regenerabile, dar şi un nou sediu, mutat din Bucureşti la Oradea.

Afiliată la European Geothermal Energy Council - EGEC, supranumită "Vocea geotermiei în Europa", SGR cuprinde, în prezent, 35 de membri: firme de foraj, firme de montare a sistemelor de încălzire/răcire bazate pe energie geotermală şi pompe de căldură, persoane fizice, cadre universitare care activează în domeniul geotermal.

"Scopul nostru este promovarea în România a sistemelor sustenabile tehnologice care utilizează energia geotermică a Pământului ca sursă pentru sistemele de încălzire/climatizare ale clădirilor. Vrem să facem o interconectare între cadrele universitare, care creează concepte, cu cei din domeniul execuţiei şi producţiei şi cu cei responsabili de legislaţia în domeniu. Pentru că, la ora aceasta, în România, nu există mult interes pentru geotermie, deşi constatăm un interes crescând pentru independenţă energetică, reducerea costurilor şi calitatea mediului. Ori, aici răspund foarte bine instalaţiile geotermale, pompele de căldură şi darul Pământului", a subliniat Ban.

El a precizat că membrii SRG au participat la realizarea ELI-NP Laserul din Măgurele, cu cel mai mare sistem geotermal de suprafaţă din Europa.

Potrivit lui Horia Ban, organizaţia are ca principal obiectiv dezvoltarea unor strategii coerente în domeniu, precum şi popularizarea avantajelor acestor instalaţii geotermale, în beneficiul general.

Specialistul afirmă că, în ţară, există circa 93 de puţuri geotermale de adâncime, de pe vremea regimului trecut, care stau neutilizate, în condiţiile în care ar putea asigura megawaţi de energie.

"Fiecare costă cam 3-6 milioane de euro şi ar necesita doar câteva sute de mii de euro pentru a fi repuse în funcţiune, dar stau nefolosite. În funcţie de debit, fiecare poate asigura energie la nivel de MW. De ce să nu fie reactivate?", a menţionat specialistul.

În luna aprilie a avut loc Forumul energetic norvegian-român, unde a fost evidenţiat potenţialul colaborării între cele două ţări în domeniul energiei regenerabile, ai cărei patru piloni esenţiali în tranziţia către un viitor mai verde sunt: energia eoliană offshore, hidrogenul, captarea şi stocarea carbonului, respectiv energia geotermală.

Prima prioritate a asociaţiei, pentru care au purtat multe discuţii şi meetinguri online la nivel guvernamental, cu reprezentanţi de la Ministerul Energiei, este de a crea un cadru naţional clar de reglementări pentru domeniul geotermal, atât de suprafaţă, cât şi de adâncime, în care să fie promovate şi susţinute sistemele geotermale pe care România le poate aplica şi de a se asigura alocarea de fonduri europene în acest domeniu.

"Noi încercăm să punem problema în faţa autorităţilor, să vadă că există şi să ia la cunoştinţă că, din punct de vedere tehnic, avem la nivel naţional soluţii. Aducem experienţa acumulată de ani de zile, prin participări la conferinţe internaţionale, în proiecte de cercetare europeană. Aducem experienţa noastră, a firmelor Termoline şi Nisal, două firme mari din România care implementează cu succes sisteme geotermale, atât pentru companii private, cât şi şi pentru investiţii publice, în spitale, şcoli, universitate", a spus Horia Ban.

În Oradea sunt mai multe asemenea investiţii în sisteme geotermale la Spitalul Judeţean şi Spitalul Municipal, Smart Campus-ul Universităţii Oradea, Spitalul de recuperare Ştei, Aquaparcul Nymphaea. La noua secţie de urgenţe a Spitalului Judeţean s-au folosit sisteme inovative de încălzire şi climatizare cu pompe de căldură şi 230 de piloţi energetici, devenind o clădire nZEB (near Zero Energy Building).

Comisia Europeană a stabilit, ca ţintă pentru anul 2030, cel puţin triplarea capacităţilor geotermale, Horia Ban considerând astfel că trebuie corelată cât mai curând legislaţia românească cu cea europeană în domeniu, după modelul unor ţări precum Germania, Elveţia, Olanda, Austria ori Italia sau Franţa, unde există legislaţie în domeniu şi mai ales "pârghii" pentru a fi respectată.

"Ca asociaţie, furnizăm an de an informaţii către EGEC, prin raport de piaţă, despre evoluţia sistemelor geotermale din ţară, câte s-au montat şi puterea lor, date care se trimit apoi la CE. Comparativ cu alte ţări, suntem la un nivel foarte scăzut faţă de ţările dezvoltate. În Elveţia, tot a doua casă are pompă de căldură, iar încălzirea pe bază de gaze naturale este interzisă în Franţa la clădirile publice nou construite. La noi, în România, dezvoltările imobiliare curente ar avea mult mai mult de câştigat dacă ar adopta sisteme geotermale, în loc de cele pe gaz", a precizat Horia Ban.

Un alt obiectiv al asociaţiei Geoexchange se referă la educaţie şi training în domeniu, pentru a pregăti un număr cât mai mare de specialişti, în colaborare cu alte centre de cercetare si universităţi europene. Ca partener în proiectul european geo4civhic, finanţat de CE, SRG este responsabilă cu pachetul de lucru "Pregătire profesională, educare şi diseminare".

Astfel, a creat, din septembrie 2023, un centru de excelenţă la Oradea, împreună cu alte trei universităţi, din Padova (Italia), Valencia (Spania) şi Erlangen (Germania) prin implicarea vicepreşedintelui SRG, Doina Cucueţean. Până în prezent, 24 de cursanţi români au fost pregătiţi pe baza unui manual de curs, în şapte volume, realizat printr-un proiect la nivel european.

Pornind de la primul volum "Cum calculezi energia", cursanţii învaţă despre geologie şi mapping, foraje şi schimbătoare de căldură, pompe geotermale, tehnologii hibride, inclusiv despre legislaţia privind standardele europene care ar trebui aplicate şi la noi.

Mai mult, conţine un volum dedicat clădirilor istorice şi modului de încălzire/ventilare a acestora, prezervând patrimoniul arhitectural. Un asemenea sistem de tehnologie geotermală a fost aplicat de Termoline la clădirea viitorului sediu al Consiliului Judeţean Bihor, din strada Republicii, aflată în renovare. De asemenea, şi la reabilitarea Palatului episcopal romano-catolic.

Echipa de cercetare a companiei, împreună cu dr. ing Iulia Prodan, de la Universitatea Tehnică din Cluj, director de proiecte europene în cadrul SRG, lucrează la alte inovaţii cum ar fi tunelele energetice care presupun utilizarea structurii de rezistenţă a liniilor noi de metrou sau a tunelelor urbane şi transformarea lor în sursă primară de energie pentru pompele de căldură.

La concursul internaţional "Energy Globe", de exemplu, proiectul propus de SRG în 2006 numit "Romania - a Clean Country for a Clean Europe", realizat de regretatul profesor Robert Gavriliuc, fost preşedinte SRG, şi Doina Cucueţeanu, a fost premiat în Parlamentul European. De asemenea, SRG a participat, "cu rezultate deosebite", şi la proiectul Genex, organizat de Administraţia Fondului pentru Mediu, în Islanda şi în România. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)