Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Janina Sitaru a pledat, marţi, pentru întoarcerea în ţară, după finalizarea studiilor, a tinerilor români care au ales instituţii de învăţământ din străinătate, menţionând că 40.000 de studenţi din ţara noastră beneficiază de programe de studiu în Uniunea Europeană, în timp ce anul trecut 50.000 de studenţi din toată lumea şi-au dorit să înveţe în România.

"Foarte mulţi dintre voi alegeţi să mergeţi să studiaţi în afară începând de la liceu şi la facultate şi o să finalizăm un program de informare pentru că vrem să vă încurajăm să veniţi şi să ştiţi că pe tot parcursul vostru profesional o să fim un partener, indiferent ce vreţi voi să faceţi mai târziu în viaţă, să rămâneţi în ţara în care faceţi studiile, să mergeţi mai departe sau să vă întoarceţi în România. Şi da, vom porni o campanie de informare despre ce înseamnă să fii student sau elev (în străinătate). O să începem mai întâi cu partea europeană, cu Uniunea Europeană, pentru că (...) numărul studenţilor români care studiază în Uniunea Europeană prin Erasmus s-a dublat. Am ajuns la aproximativ 40.000 de studenţi români care beneficiază de aceste programe", a afirmat Sitaru, la dezbaterea "Viitorul educaţiei în România", desfăşurată la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.

Ea a evidenţiat, totodată, că piaţa educaţională românească este "foarte ofertantă" şi "căutată", statul român ajungând la 500 de burse anual pe care le acordă cetăţenilor non-UE care vor să studieze în România.

"Piaţa educaţională românească este foarte ofertantă şi foarte căutată. Nu ştiu dacă ştiţi, statul român acordă anual nişte burse. Am pornit cu un număr mic, acum am ajuns la 500 de burse anual pe care statul român le acordă cetăţenilor non-UE care vor să studieze în România. (...) Am hotărât să digitalizăm procesul de aplicare. Anul trecut, am avut 50.000 de aplicanţi, 50.000 de studenţi din toată lumea care îşi doresc să vină în România. Din păcate, nu avem noi atât de multe burse şi pe o parte dintre ei îi îndreptăm direct către universităţi, acolo unde este cazul. O parte dintre ei să ştiţi că vor rămâne în România şi vor deveni buni cetăţeni români cu timpul, iar alţii se întorc în statele lor. Şi sunt români şi acolo unde se întorc. Ei învaţă în România şi îşi aduc aminte cu drag", a adăugat secretarul de stat.

La dezbatere, la care au participat studenţi, alături de reprezentanţi ai unor ministere, ai mediului universitar şi de business, sociologi, analişti financiari, ziarişti, au fost abordate probleme legate de principiile care trebuie să guverneze domeniul educaţiei din România, de la educaţia formală la educaţia non-formală, informală, ca şi chestiuni referitoare la provocările viitorului în domeniu, la tipurile de educaţie, la curriculum, la finanţarea educaţiei şi la accesul neîngrădit la o formă de învăţământ.

Despre educaţia financiară au vorbit Sorin Niţă, asistent universitar la ASE, şi Andrei Voichiţa, administrator la Dueverde SRL, în timp ce Teodor Vergu, expert accesare fonduri, implementare şi administrare proiecte securitate cibernetică de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a prezentat provocările cu care se pot confrunta utilizatorii în mediul online, nu tocmai lipsit de pericole. Alexandru Ozunu, co-founder Young Professionals, Global Shaper, a evidenţiat principalele probleme cu care se confruntă studenţii români.

Prezentă la dezbatere, Claudia Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, a afirmat că informaţia, constituită pe un fundament educaţional, va reprezenta o bază a realităţii viitoare şi a pledat pentru o mai mare deschidere în dialogul cu generaţiile tinere.

"Informaţia, până la urmă, reprezintă o bază, o bază a realităţii viitoare. Această bază nu poate fi constituită fără un fundament educaţional. Chiar în ultimele zile din ultimul an, dacă v-aţi uitat un pic mai atent, a existat o preocupare foarte amplă asupra educaţiei culturale şi artistice. (...) Vreau să fiţi voi curioşi şi să ne lansaţi orice provocare pe care consideraţi că ar fi utilă pentru a înţelege anumite lucruri", le-a transmis Claudia Nicolae studenţilor prezenţi la eveniment.

Dezbaterea a fost organizată de Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Politice din Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu platforma Digitalio, fiind inclusă în cadrul proiectului Agenda România 4.0, iniţiat de Press Cluster - Asociaţia Clusterul Presei şi al Creatorilor de Conţinut.

Potrivit organizatorilor, cele mai recente date arată că, în România, la fiecare 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani, există 46,2 absolvenţi de învăţământ superior (ISCED 5-8), comparativ cu 61,9 în medie la nivelul UE. În acelaşi timp, rata abandonului şcolar în ţara noastră este de 16%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Datele subliniază precaritatea sistemului educaţional românesc şi necesitatea punerii în dezbatere a viitorului educaţiei în România. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO