Guvernul va opera schimbări structurale în sistemul naţional de cercetare şi inovare pentru a-l transforma într-un motor al dezvoltării economice şi al creşterii competitivităţii României, a precizat prim-ministrul Marcel Ciolacu, marţi, într-un mesaj transmis în cadrul Galei Cercetării Româneşti - ediţia 2024, eveniment organizat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Mesajul a fost prezentat de şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru Ghigiu.

"Anul 2024 este un an al schimbării în ceea ce priveşte abordarea faţă de cercetarea românească. Ştiu că, de-a lungul anilor, cercetarea s-a confruntat cu multe provocări, multe dintre ele legate de infrastructura de cercetare sau de finanţare. Ştiu că nu întotdeauna a existat o colaborare puternică între instituţii şi domeniile de cercetare, însă toate acestea încep să se schimbe", a afirmat Marcel Ciolacu în mesajul său.

El a evidenţiat că în România, la ora actuală, există producţie bazată pe cercetare realizată în ţară.

"Am auzit şi sunt ferm convins că şi dumneavoastră aţi auzit tot timpul că în România nu există cercetare sau că în România nu se mai produce nimic şi totul se importă. Total fals! Doar în ultima lună am fost în mai multe locuri care sunt un motiv de mândrie pentru România şi din punct de vedere al cercetării, al inovării, dar şi din punct de vedere al producţiei. Societăţi româneşti care produc în România pornind de la inovările făcute de specialiştii lor, societăţi româneşti care integrează producţia cu cercetarea. Fabrica Dacia de la Mioveni, unde la fiecare 55 de secunde iese o maşină de pe linia de producţie. Adică aproape 1.400 de vehicule pe zi. Şantierul Naval din Constanţa, care se află pe locul 1 în Europa şi locul 3 la nivel mondial în ceea ce priveşte construcţia de tancuri de produse petroliere şi chimice, nave de ultimă generaţie, destinate transportului de mărfuri lichide. Sunt doar două exemple, două cazuri în care cercetarea, inovarea este baza de la care se pleacă, iar toate aceste locuri ne arată că în România se face cercetare şi că în România se produce pe baza cercetării. Şi încă mult", a declarat Ciolacu.

El a punctat că România s-a dezvoltat, firmele româneşti au crescut şi au devenit competitori puternici pe pieţele externe.

"Şi nu mă refer doar la construcţia de maşini sau de nave petroliere - la inginerie, mă refer şi la agricultură, şi la procesare alimentară, la IT sau medicină", a arătat Ciolacu.

Şeful Executivului a subliniat că, pentru prima dată după mult timp, creşterea economică a României s-a datorat investiţiilor şi nu consumului, iar Guvernul a investit 1,6 miliarde de lei în dezvoltarea cercetării.

"Este un trend pe care, cel puţin cât voi fi premier, voi face tot posibilul să îl păstrăm. De aceea, pentru prima dată după decembrie '89, Guvernul României a lansat, în luna ianuarie a acestui an, cea mai mare investiţie făcută vreodată în cercetarea românească - 1,6 miliarde de lei - pentru 20 de centre de excelenţă în domenii de cercetare de vârf ", a menţionat Marcel Ciolacu.

Premierul a evidenţiat şi sprijinul acordat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin bursele de cercetare, elevilor şi studenţilor români care au participat la competiţii internaţionale ce presupun realizarea unei soluţii tehnice.

"Astfel, prin contractele semnate de Ministerul Cercetării cu nouă universităţi din ţară, tinerilor cu performanţe la olimpiadele naţionale şi internaţionale, care au ales să îşi continue studiile universitare în România, li s-au acordat burse pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, în valoare totală de peste 3,7 milioane de lei. Pe scurt, nu doar că statul român le-a recunoscut valoarea, dar toţi aceşti tineri talentaţi au început să fie sprijiniţi în a-şi continua munca de cercetare aici, în ţară", a punctat Ciolacu.

Referindu-se la Gala Cercetării Româneşti, el a evidenţiat că, pentru prima oară, după decembrie '89, inclusiv la această Gală, cele mai importante 11 proiecte de ştiinţă şi tehnologie generate de cercetătorii de elită ai României, pentru contribuţii substanţiale în domenii precum informatică, medicină, biotehnologii sau fizică, vor fi recompensate şi financiar, valoarea totală a premiilor fiind de 3,3 milioane de lei.

Şeful Executivului a transmis că măsurile prezentate reprezintă doar câteva lucruri punctuale pe care Guvernul pe care îl conduce a încercat să le facă, într-un timp extrem de scurt, pentru a ajuta cercetarea românească.

"Dar vreau să fie un semnal clar pentru toată lumea că Guvernul este conştient de importanţa muncii dumneavoastră. Mai mult, Guvernul este conştient de faptul că România are nevoie de rezultatele muncii dumneavoastră. Iar pentru asta vom opera schimbări structurale în sistemul naţional de cercetare şi inovare pentru a-l transforma într-un motor al dezvoltării economice şi al creşterii competitivităţii României. Eficientizarea sistemelor naţionale de cercetare, dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi a transferului tehnologic dinspre centrele de cercetare spre economia naţională, crearea unei pieţe a forţei de muncă deschisă pentru cercetători, egalitatea de gen şi integrarea aspectelor legate de gen în cercetare, optimizarea circulaţiei şi transferului cunoştinţelor ştiinţifice, precum şi promovarea internaţională a produselor cercetării româneşti sunt doar câteva dintre priorităţile acestui guvern", a susţinut premierul Marcel Ciolacu.

El i-a felicitat, în finalul discursului său, pe premianţii galei: "Felicitări pentru efortul depus şi pentru realizările remarcabile. Fiecare dintre dumneavoastră reprezentanţi vârful excelenţei în cercetare, dovada vie că, dacă există seriozitate, determinare, se poate face performanţă. Felicitări şi mult succes în continuare!"

Premiile Galei Cercetării Româneşti - ediţia 2024 au fost acordate unor cercetători de la mai multe universităţi şi institute de cercetare din ţară pentru proiecte realizate în domeniile ştiinţe inginereşti, matematică şi informatică, ştiinţele pământului, mediu şi schimbări climatice, ştiinţele vieţii, chimie, energie şi materiale avansate, biotehnologii, ştiinţe umaniste, medicină, ştiinţe sociale şi economie. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)