Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara (UPT), Florin Drăgan, a declarat, vineri, că la nivel naţional, numărul de studenţi ce vor să devină ingineri a scăzut cu aproape 15% în ultimii zece ani, cu toate că pe piaţa muncii este o cerere imensă.

Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi. În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.

Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.

Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.

"Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie. Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste. Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei. În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar. Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu", susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.

Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România. În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de "tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor" (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie. De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.

Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani. De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.

"Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă. În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România. Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti. Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă. De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete. Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii", a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lãzãroiu)