Cosmonautul Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, a declarat vineri seară, la o întâlnire cu peste 250 de orădeni, că susţine orice proiect de educaţie şi promovarea ştiinţei şi că parcurile astronomice, precum CosmoParcul propus să se înfiinţeze la Oradea, contribuie foarte mult la educarea tinerilor, a copiilor mai ales, viitorii posibili exploratori ai lumii interplanetare.

"În legătură cu CosmoParcul, vreau să vă spun că oriunde este vorba de educaţie, de promovarea ştiinţei, a cunoştinţelor, eu sunt alături. Deci nu am parti-pris-uri, nu sunt membrul niciunui partid, lucrez cu orice oameni de bine, care vor să facă ceva şi dacă vor să fie eficienţi. Am prieteni în toată lumea, şi creştini, şi musulmani, şi budhişti, ne întâlnim la multe reuniuni internaţionale să punem pe picioare anumite programe, proiecte, care se referă la promovarea ştiinţei, a cunoştinţelor în general şi a transmiterii unor informaţii veridice. Pentru că sunt tot felul de specialişti, în toate problemele lumii, care îşi dau cu părerea despre lucruri pe care nici nu le cunosc," a spus, în deschidere, Dumitru Prunariu.

Oaspetele a fost invitat la Oradea de către reprezentanţii USR Oradea, iniţiatorii Parcului ştiinţific şi astronomic CosmoParc, proiect unic în România.

Dumitru Prunariu a făcut o sumară prezentare a zborului său cosmic, mai ales pentru cei mai tineri care nu au apucat să afle despre el, punctând, inclusiv cu imagini, momentele importante, oameni şi evenimente marcante. El a vorbit despre actualităţile din lumea cosmică şi încotro se îndreaptă proiectele spaţiale, iar la final, a răspuns mai multor întrebări din partea publicului.

"Există asemenea parcuri astronomice în foarte multe capitale. Şi ele contribuie foarte mult la educarea tinerilor, a copiilor mai ales, care au ocazia să pună mâna, să vadă cum funcţionează anumite principii ale fizicii. E foarte necesar să se dezvolte şi în România aşa ceva, pentru că educaţia rămâne deficitară fără aplicaţii practice de acest gen. CosmoParcul ar fi bine să fie un concept generos, atât în interior, cât şi în exterior," a declarat, pentru AGERPRES, Dumitru Prunariu.

Mai mulţi participanţi şi-au exprimat opiniile privind acest proiect, pentru care s-au adunat, până în prezent, 926 de semnături pe site-ul dedicat, www.cosmoparcoradea.ro, în scopul depunerii unui nou amendament la Primăria Oradea în vederea finanţării proiectului de fezabilitate.

"Credem că autoritatea locală ar trebui să dezvolte mai mult infrastructura şcolară care ajută şi oraşul. Partea economică ar avea de asemenea beneficii, deoarece s-ar dezvolta turismul cultural, pe lângă cel actual," a afirmat iniţiatorul acestui proiect, Daniel Palaghianu.

O altă susţinere a venit din Paris, de la specialista în educaţie Simona Iacob le Roy, mulţi ani dascăl la Academia din Versailles, antrenând echipele Franţei care au urcat pe podiumul concursului Moon Camp Challenge organizat de Agenţia Spaţială Europeană în 2019 şi 2020.

"Susţin şi eu acest proiect cu mult entuziasm. O parte a viitorului nostru este 'astral'. Roboţii noştri deja explorează planeta Marte, sondele noastre ne transmit imagini din colţuri îndepărtate de univers, colonizarea lunii e pe punctul de a demara. Ce mai aşteptăm? E nevoie să pregătim de pe acum copiii să preia ştafeta cunoaşterii. Am urcat cu elevii mei de 7 şi 8 ani din Franţa pe podiumul unor prestigioase concursuri organizate de Agenţia Spaţială Europeană. Nu au fost elevii mei nici mai geniali, nici mai curioşi, nici mai sârguincioşi decât ar putea fi elevii din Oradea. Diferenţa a făcut-o şi o face materialul pedagogic de care am dispus. Indiscutabil, un astfel de proiect presupune un buget important, dar indiscutabil, ca dascăl, văd în el o investiţie majoră în copiii Oradiei," a declarat, pentru AGERPRES, Simona Iacob le Roy.

Întrebat ce ar scrie pe un panou uriaş într-un asemenea parc astronomic, Dumitru Prunariu a spus că ar fi, cu siguranţă, unul motivaţional. "Ce mesaj? Ceva care să-i facă pe copii să viseze. Să se creadă ei înşişi capabili să ajungă undeva în cosmos. Acesta ar fi mesajul. Ca văzându-l să spună: Pot şi eu! Ar trebui să fac şi eu lucrul acela!", a răspuns invitatul.

Cosmonautul Dumitru Prunariu, azi, la 71 de ani, general-locotenent în retragere al Forţelor Aeriene Române, este încă foarte activ ca expert în activităţile spaţiale, atât în ţară, cât şi pe plan mondial, în cadrul mai multor organizaţii internaţionale, printre care se numără Comitetul ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic, Agenţia Spaţială Europeană (ESA), Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic şi Fundaţia Asteroid.

În programul său profesional, Luna ocupă un loc important, lucrând în asociaţia Moon Village, care nu reprezintă un sat fizic, ci un concept de organizare a activităţii pe Lună şi de interacţiune a echipajelor internaţionale ce vor zbura acolo. După misiunea Artemis, din noiembrie 2023, cu manechine în loc de oameni, se pregăteşte primul zbor al oamenilor în jurul Lunii şi construirea unei baze umane permanente la polul sud al astrului.

În cadrul asociaţiei, Prunariu a constituit un grup global de 37 de experţi, din cinci continente, pe diverse domenii, pentru activităţi sustenabile pe Lună, grup pe care îl conduce de trei ani şi a elaborat un raport prezentat şi la ONU privind cooperarea internaţională pentru explorarea Lunii.

"Ministerul de Externe a fost de acord să propunem un Centru internaţional pentru operaţiuni pe Lună, în care să se adune nu numai state membre la nivel guvernamental, ci şi industrie privată, ştiinţă şi societate civilă, care să facă schimb de informaţii şi să vadă cum e mai bine să se organizeze activitatea pe Lună în viitor. Şi să raporteze Organizaţiei Naţiunilor Unite, unde în timp se vor lua decizii obligatorii. Eu sper să mai apuc să văd şi primul om pe Marte. Luna constituie o rampă de lansare pentru Marte, o platformă de învăţat, cum să lucrăm pe un alt corp ceresc şi apoi, vom aplica experienţa pe Marte," a spus în încheiere Prunariu.

Ca o recunoaştere a realizărilor sale, în 2017 un asteroid a primit numele său, asteroidul "10707 Prunariu", "situat undeva între Marte şi Jupiter, e paşnic, are vreo şase kilometri diametru, a fost descoperit în 1981, când am zburat eu în cosmos", a punctat cosmonautul. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES