Fosile de dinozauri din familia Rhabdodontidae, unice în lume, aparţinând unei specii erbivore de talie mică, 2-6 metri lungime, şi cu o vârstă de aproximativ 70 de milioane de ani, au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, în apropierea localităţii Vălioara, din judeţul Hunedoara, a informat, marţi, Universitatea din Bucureşti, administratorul geoparcului.

Descoperirea a fost posibilă ca urmare a cercetărilor efectuate în ultimii ani de către o echipă internaţională formată din cercetători de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti şi de la Departamentul de Paleontologie al Universităţii "Eotvos Lorand" Tudomanyegyetem din Budapesta (ELTE - "Eotvos Lorand" Tudomanyegyetem).

Sursa foto: Universitatea din Bucureşti

Primele indicii ale existenţei siturilor fosilifere din zonă au fost identificate încă din 2019, iar cercetările ulterioare au scos la lumină resturile unor asociaţii bogate de vertebrate care au trăit aici către sfârşitul perioadei Cretacic.

Cele mai numeroase fosile de dinozauri identificate aparţin unei specii ierbivore, bipedă şi de talie mică, 2 - 6 m lungime, membră a grupului Rhabdodontidae. Studiul acestui bogat material fosil este în curs de desfăşurare în cadrul unui acord multianual de colaborare dintre cele două universităţi, iar primele rezultate ale acestor cercetări au fost publicate în decembrie 2023 în revista de specialitate "Cretaceous Research", ceea ce reprezintă o confirmare a descoperirii din partea comunităţii ştiinţifice.

Sursa foto: Universitatea din Bucureşti

Oasele descoperite sunt într-o stare de conservare foarte bună, fără să fi fost sparte sau deteriorate în mod excesiv în pofida vechimii lor şi includ şi părţi ale scheletului care nu au fost niciodată identificate la Rhabdodontide anterior acestui studiu.

"Deşi rude apropiate ale acestor dinozauri au fost descoperite şi pe alte continente, de exemplu în America de Nord sau chiar Australia, familia Rhabdodontidae în sine a fost strict endemică arhipelagului insular al Europei cu 85 până la 66 de milioane de ani în urmă. Acest grup de dinozauri ierbivori relativ mici ca şi talie, de 2 până 6 m lungime, include, în prezent, 9 specii diferite, dintre care 3 cunoscute doar din zona Transilvaniei, în România. În plus, multe dintre aceste specii au fost identificate doar recent, în ultimele două decenii, în principal datorită extinderii cercetărilor sistematice, în Bazinul Haţeg şi în alte părţi ale Europei. Scheletele parţiale descoperite şi studiate de noi indică, însă, că acest grup de dinozauri era probabil încă şi mai diversificat decât se consideră în prezent, cu noi specii ce ar putea fi descrise în viitor", a declarat drd. Janos Magyar, autorul principal al studiului şi doctorand la Universitatea ELTE - "Eotvos Lorand" Tudomanyegyetem din Budapesta.

Sursa foto: Universitatea din Bucureşti

Situl unde au fost descoperite fosilele a fost denumit K2 şi este localizat în partea cea mai vestică a Bazinului Haţeg unde, după estimările specialiştilor, se află cele mai vechi roci sedimentare cu resturi de reptile, cu vârsta de aproximativ 71 de milioane de ani.

"Semnificaţia ştiinţifică a materialului recuperat din situl fosilifer K2 este cu atât mai mare cu cât el cuprinde resturile asociate ale unui număr mic de indivizi, probabil, doar 2 - 3 exemplare aparţinând aceleiaşi specii, indivizi cu talii similare, şi de la care s-au păstrat atât oasele diagnostice ale craniului, cât şi vertebre şi oase ale membrelor. Astfel de asocieri de resturi scheletice reprezentând diferite părţi ale corpului - şi care, deci, permit o reconstituire fidelă a morfologiei animalului - sunt extrem de rare în cazul Rhabdodontidelor, iar cea studiată de noi este prima documentată temeinic din împrejurimile Văliorii", a precizat dr. Zoltan Csiki-Sava, conferenţiar la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, unul dintre coordonatorii grupului de cercetători.

Sursa foto: Universitatea din Bucureşti

Bazinul Haţeg este renumit de mai bine de un secol pentru descoperirile de fosile de dinozauri pitici din roci Cretacic superioare. Primele resturi de dinozauri provenite din Haţeg au fost studiate de către excentricul paleontolog baron Franz Nopcsa care, acum 120 de ani, a descris de aici şi primele resturi de Rhabdodontide.

Studiul vertebratelor fosile recent descoperite în zona Vălioara va permite conturarea unei imagini mai fidele despre compoziţia şi ecologia acestei faune de dinozauri pitici ce a trăit cu doar scurt timp înainte de dispariţia totală a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani, se mai arată în comunicatul de presă. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Blada, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)