Ambasada Republicii Federale Germania, împreună cu Editura Art Klett şi Camera de Comerţ Germano-Română au prezentat, marţi, proiectul-pilot "Viitorul digital", care reprezintă un pas suplimentar către o educaţie de calitate în România şi susţine astfel dezvoltarea unei societăţi şi a unei ţări adaptate cerinţelor viitoare.

Proiectul a fost implementat cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale a Germaniei în România şi cu ajutorul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno - Germană (AHK Romania) de către Editura Art Klett, care a dezvoltat setul educaţional "Şcoala colorată" în parteneriat cu National Geographic. Pe lângă componenta tipărită scrisă de autori români şi pe lângă conţinutul educaţional de la furnizori multimedia de specialitate precum National Geographic, Twig şi Lifelique, a fost furnizat un training complet pentru profesorii de clasă pregătitoare.

Proiectul-pilot de dezvoltare a abilităţilor digitale ale profesorilor de clasă pregătitoare pentru a crea un mediu dinamic de învăţare prin includerea unor resurse digitale, derulat cu sprijinul Primăriilor din municipiile Buzău, Oradea, şi Reşiţa, a relevat beneficiile serviciilor educaţionale moderne, integrate, pentru micuţii aflaţi la începutul activităţii şcolare. Intitulat "Viitorul Digital", proiectul s-a derulat pe parcursul întregului an şcolar 2022-2023 în şcolile din cele trei municipii, asigurând unui număr de 880 copii din clasa pregătitoare seturi de materiale educaţionale în format tipărit şi digital. Au fost implicaţi în proiect peste 40 de profesori şi patru mentori.

Cei prezenţi la eveniment au subliniat că educaţia şi transformarea digitală reprezintă cheia dezvoltării societăţilor şi economiilor noastre şi au arătat că proiectul a fost dezvoltat în strânsă cooperare cu municipalităţi româneşti selectate şi şcolile lor primare.

E.S. dr. Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, a subliniat, în discursul de deschidere, importanţa digitalizării, mai ales în domeniul educaţiei.

"Ştim cu toţii cât de important este să digitalizăm educaţia, să încercăm să schimbăm felul în care trăim. Dacă vrem să fim competitivi, să inovăm, trebuie să ne asigurăm că aptitudinile noastre digitale se îmbunătăţesc. (...) Ne bucurăm că această iniţiativă a noastră a găsit susţinere din partea autorităţilor locale, a instituţiilor de învăţământ, a cadrelor didactice. Noi toţi credem în adoptarea unui act de educaţie digital, interactiv, atractiv pentru copii şi suntem încântaţi că această iniţiativă a găsit ecouri favorabile pe plan local şi că astăzi suntem în măsură să le mulţumim primarilor, directorilor de şcoli şi profesorilor pentru deschidere şi viziune. Acest demers contribuie la dezvoltarea educaţiei digitale din România, sprijinind astfel dezvoltarea unei societăţi şi unei ţări adaptate la cerinţele viitorului", a declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti.

Ioan-Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a afirmat că digitalizarea este o prioritate pentru instituţia pe care o reprezintă.

"Aşa cum probabil cunoaşteţi, şi noua lege a învăţământului preuniversitar acordă o importanţă deosebit acestui aspect al digitalizării în educaţie. Paşi pe această zonă s-au făcut încă dinaintea apariţiei acestei legi, şi mă refer aici la manualele şcolare, care la acest moment se regăsesc şi ăn format digital pe platforma de manuale a Ministerului Educaţiei, dar şi în alte zone. Începând din anul şcolar trecut am pilotat un sistem de evaluare digitalizată la examenele naţionale - examenul de evaluare naţională la clasa a VIII şi examenul de Bacalaureat pentru elevii de clasa a XII. Anul trecut am pilotat această evaluare digitalizată în două judeţe - Dâmboviţa pentru Evaluarea Naţională şi Călăraşi pentru Bacalaureat. (...) Sunt paşi importanţi pe care am reuşit să-i facem, chiar prin noua lege a învăţământului preuniversitar care a intrat în vigoare în data de 4 septembrie este prevăzut faptul că, începând cu anul şcolar 2027-2028 toate procesele care ţin de evaluări naţionale şi de examene vor fi digitalizate. Până atunci este nevoie de o pregătire. (...) Tendinţa aceasta este - să digitalizăm toate procesele educaţionale. Acest lucru nu exclude bineînţeles omul. Fără resursa umană, profesorul din faţa clasei, cred că nu ar fi posibil un act educaţional de calitate", a transmis reprezentantul Ministerului Educaţiei.

Potrivit lui Rok Kvaternik, directorul Ernst Klett Publishers pentru Europa de Est şi Ţările Baltice, "proiectul- pilot Viitorul Digital a avut un scop clar şi ambiţios şi anume acela de a dezvolta şi de a pune la punct un model cuprinzător de digitalizare a educaţiei în diverse medii educaţionale din România, pentru a stabili un punct de referinţă general pentru orice iniţiative viitoare de digitalizare în întreaga ţară, în cele din urmă beneficiind toţi profesorii şi elevii români".

Proiectul pilot "Viitorul digital" a fost prezentat de către Ionuţ Popa, coordonator de proiect la Editura Art Klett.

"Acest proiect a fost conceput în primul şi în primul rând pentru a susţine educaţia în România, pentru a susţine digitalizarea educaţiei în România şi pentru a contribui la dezvoltarea competenţelor, abilităţilor profesorilor. Noi aşa am considerat necesar, să începem cu învăţătorii, cu cei de la clasa pregătitoare, încă de la primii paşi pe care copiii fac în şcoală. (...) Am crezut că acest pas către o bună educaţie şi pentru implementarea unor bune practici în educaţie este unul necesar, mai ales după pandemie, când lucrurile au devenit imperios necesare. Proiectul 'Viitorul digital' promovează o didactică diferenţiată, personalizată prin metode de predare-învăţare şi evaluare integrată. De asemenea contribuie la crearea unui mediu motivant pentru copii, eficient de învăţare, captivându le atenţia la modul la care ei sunt prezenţi acum", a explicat Ionuţ Popa.

Potrivit acestuia, "Viitorul digital" este, din acest punct de vedere, un proiect complet în cadrul căruia sunt implementate pas cu pas cele mai bune practici de predare-învăţare integrată.

"Pe lângă seturile "Şcoala colorată", am oferit în cadrul acestui proiect un training iniţial pentru cadrele didactice. Acest lucru s-a întâmplat fizic, ne-am deplasat în cele trei oraşe pilot. A urmat un program de formare continuă, proiectul fiind completat de un program de mentorat prevăzut pentru a facilita între profesorii participanţi schimburi de idei şi schimburi de bune practic pe parcursul unui întreg an şcolar. De asemenea, pe parcursul anului şcolar în care noi am implementat acest proiect s-au organizat ateliere de evaluare şi de monitorizare a implementării proiectului, coordonate la faţa locului, în şcoli, chiar de către mentorii aleşi în cadrul proiectului. Conceptul care stă la baza proiectului 'Viitorul digital' este învăţarea integrată. (...) Nu este o digitalizare totală, completă, o digitalizare care porneşte de la ideea de a renunţa complet la materialele clasice", a adăugat Ionuţ Popa.

Programul-pilot a inclus şi cinci webinare cu lecţii demonstrative - câte unul pentru fiecare modul, instruire pentru participanţi în utilizarea dispozitivelor electronice în sălile de clasă, respectiv metode de predare integrată, două sesiuni de instruire pentru mentori şi trei ateliere organizate de către aceştia.

Conceptul "Şcoala colorată" oferă toate resursele necesare desfăşurării activităţii la clasă, atât în varianta tipărită, cât şi în varianta digitală, precum cărţi de activităţi pentru clasă şi acasă, caiet de auto-evaluare, calendarul ilustrat, cardurile ilustrative, materialele autocolante motivaţionale, filmuleţele, jocurile, cântecele şi exerciţii digitale.

Primarul Municipiului Buzău, Constantin Popa, prezent la eveniment, a anunţat că a început digitalizarea tuturor şcolilor din oraş, cu bani de la bugetul local.

"A fost o iniţiativă personală, în 2019 s-a finalizat acest proces, iar în 2020 a venit pandemia. Am fost primul oraş din România care a implementat absolut în toate şcolile învăţământul online, educaţia online, şi acest lucru a fost bine-venit şi a fost o salvare pentru elevi, profesorii, părinţii din oraşul meu. (...) Consider că educaţia şi cultura sunt cei mai importanţi stâlpi ai dezvoltării unei comunităţi", a spus Constantin Popa.

"AHK România a fost întotdeauna un promotor activ al digitalizării şi inovaţiei. Acestea reprezintă condiţia sine qua non pentru o dezvoltare sănătoasă a societăţii şi bunăstarea oraşelor şi a cetăţenilor acestora. Odată cu pandemia, digitalizarea s-a transformat dintr-un deziderat într-un imperativ şi cel mai eficient mijloc de implementare a unui concept la scară largă, de a schimba mentalităţile, este cu siguranţă şcoala. Felicităm Art Klett pentru iniţiativă şi pe primarii municipalităţilor implicate în proiect pentru viziunea şi decizia durabilă de a investi în viitorul comunităţii, în copii!", a declarat dr. Ilinca Pandele, Membru al Comitetului Executiv AHK.

Ilinca Pandele a oferit apoi placheta Profesorul Digital al Anului pentru Mariana Brebenariu, profesor pentru învăţământul primar din Reşiţa, care a contribuit în mod esenţial la succesul acestui proiect. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: George Onea , editor online: Anda Badea)

Sursa foto: romaniapozitiva.ro