Ministerul Educaţiei precizează că a propus modificări ale unor ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în conformitate cu nevoia reală din teritoriu şi cu creşterea preţurilor, menţionând că propunerile au vizat, între altele, ajustarea unor termene în concordanţă cu măsurile din noile legi ale învăţământului.

În acest sens, vor exista reduceri ale ţintelor pentru înfiinţarea laboratoarelor de informatică, ale serviciilor complementare de educaţie timpurie de la 412 la minimum 90, precum şi modificări ale numărului mijloacelor de transport pentru elevi, pe motiv că au fost estimate vehicule de 8+1 locuri, iar unităţile administrativ teritoriale au solicitat microbuze cu 16+1 locuri.

"Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la modificările propuse de Ministerul Educaţiei prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional, pentru ajustarea unor ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 15. Educaţie, facem următoarele precizări: în cadrul renegocierii unor ţinte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIRK", precizează un comunicat al Ministerului Educaţiei transmis luni.

Potrivit Ministerului Educaţiei, ajustările propuse vizează îndreptarea unor greşeli de tip eroare materială, cum ar fi de traduceri din limba engleză sau de coerenţă legislativă, ajustarea unor termene în concordanţă cu măsurile din noile legi ale învăţământului, exemple în acest sens fiind reforma guvernanţei în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învăţământului preuniversitar, precum şi dezvoltarea platformei de evaluare online a competenţelor elevilor în acord cu noile termene asumate.

În plus, Ministerul Educaţiei menţionează că modificările propuse sunt şi de natură obiectivă, cum ar fi "ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creşterea preţurilor şi în conformitate cu nevoia reală din teritoriu".

În privinţa numărului laboratoarelor de informatică, în urma apelului de proiecte, a reieşit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului, "în principal ca urmare a multiplelor finanţări de care au beneficiat şcolile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT", a explicat Ministerul Educaţiei, menţionând că a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, de la 5.200 laboratoare estimate iniţial, la minimum 4.350.

O altă propunere a Ministerului a fost "reducerea ţintei pentru înfiinţarea serviciilor complementare de educaţiei timpurie de la 412 la minimum 90".

"Noua valoare a ţintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potenţialii beneficiari şi a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 - 2021 ţinta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităţilor izolate/dezavantajate", mai explică sursa citată.

De asemenea, propunerile Ministerului Educaţiei au vizat "ajustări ca urmare a creşterilor de preţuri între momentul redactării PNRR şi momentul lansării apelurilor de proiecte, precum şi prelungiri termene din motive obiective, respectiv perioadă de obţinere avize pentru proiecte infrastructură sau număr mic furnizori microbuze electrice şcolare".

"Modificările privind numărul şcolilor beneficiare din cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecţie privind creşterea preţurilor (de asemenea, grantul pentru şcoli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unităţile de învăţământ beneficiare să-şi poată îndeplini activităţile din proiecte. Menţionăm că în runda I a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deşi apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educaţiei are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât şi lansarea unui apel de proiecte dedicat şcolilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unităţi de învăţământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potenţial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului şcolar", mai arată sursa citată.

În privinţa achiziţiei de microbuze şcolare verzi, Ministerul Educaţiei a realizat o analiză pentru identificarea localităţilor care au nevoie de microbuze şcolare şi a rezultat că "UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităţii, în proporţie mult mai mare, finanţare pentru microbuze de 16+1 locuri şi, în unele situaţii, microbuze cu peste 16+1 locuri", spre deosebire de estimările iniţiale pentru microbuze electrice cu 8+1 locuri.

"Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puţin duble faţă de estimarea realizată iniţial. Totodată, Ministerul Educaţiei a propus actualizarea ţintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport şcolar rămân aceiaşi, însă vor fi grupaţi în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menţionăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educaţiei a încercat să identifice surse de finanţare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul iniţial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ţinte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanţarea consiliilor judeţene în valoare de peste 7 milioane de euro", mai precizează Ministerul Educaţiei.

De asemenea, Ministerul Educaţiei menţionează că un singur jalon din PNRR - grantul pentru digitalizarea Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) - trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică şi nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanţare. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)