Mai mult de trei sferturi (78,2%) dintre elevi nu sunt de acord cu introducerea unui examen de admitere la liceu separat de Evaluarea Naţională, arată un raport dat publicităţii joi de Consiliul Naţional al Elevilor, realizat în urma consultării a 16.134 de copii din întreaga ţară.

Proiectul de lege de Educaţiei prevede un examen de admitere diferenţiat pentru unităţile de învăţământ liceal care îşi doresc acest lucru. Acesta se va putea organiza la clasele unde există competiţie, pentru maximum 50% dintre locuri. Locurile rămase urmează să fie ocupate prin repartizare computerizată, în baza examenului de Evaluare Naţională.

Examenul de admitere se va desfăşura după Evaluarea Naţională, iar la el vor putea participa numai elevii care au obţinut minimum 5 la fiecare probă. Elevii care nu vor fi admişi în urma examenului de admitere vor fi repartizaţi computerizat.

"CNE se împotriveşte introducerii examenului de admitere, întrucât liceul este un ciclu obligatoriu în România, deci procesul de admitere ar trebui să fie unul unitar pentru toţi elevii, desfăşurat într-un mod necompetitiv. Totodată, cum structura noului examen de Bacalaureat este una ce se axează pe competenţe generale, învăţământul liceal ar trebui să promoveze aceleaşi principii, nu să îndrepte elevii către o unică specializare", transmite organizaţia.

Dintre cei 16.134 elevi consultaţi, 63% consideră subiectele ar trebui elaborate unitar, la nivel naţional, în cazul în care va fi introdus în lege examenul de admitere.

"Prin această variantă, nu vor exista discrepanţe de dificultate în cadrul subiectelor. La polul opus, doar 37% sunt de părere că fiecare unitate de învăţământ ar trebui să le conceapă separat", consideră elevii.

Întrebaţi despre bursele de merit, 46,5% dintre elevi sunt de părere că acestea ar trebui acordate celor care au 10 la purtare şi se află în primii 30% într-o clasă, în ordinea mediilor, iar un procent apropiat, 44,6%, consideră că ar trebui acordate celor care au 10 la purtare şi minimum 9,50 media în anul precedent.

Doar 9% ar vrea ca bursele să le fie acordate primilor 30% din elevii unei şcoli întregi.

Consiliul Naţional al Elevilor susţine că, deşi legislaţia în vigoare prevede că elevii optează pentru ora de Religie, acest aspect este "încălcat" în majoritatea unităţilor de învăţământ.

"Nu considerăm că este posibilă evaluarea credinţei unei persoane, mai ales atunci când majoritatea elevilor care studiază acum disciplina Religie în România studiază religia creştin-ortodoxă. Introducerea acestei discipline ca opţiune la proba la alegere ar însemna că elevii de alte credinţe vor avea din start o opţiune în minus la examenul de Bacalaureat, fapt ce nu ar fi echitabil", explică organizaţia.

Conform raportului, 69,5% dintre elevii consultaţi consideră că Religia nu ar trebui introdusă ca opţiune la proba la alegere a Bacalaureatului, pe când 15,7% spun că ar trebui introdusă la toate profilurile, nu numai la "Uman".

În opinia a 14,8% dintre elevi, pentru a nu exclude din examen elevii de alte credinţe, este necesar să fie evaluată Istoria Religiilor.

Mai mult de o treime (39,8%) dintre cei care au răspuns chestionarului consideră că ar fi oportună reintroducerea exmatriculării ca mijloc de coerciţie, iar 60,2% nu sunt de acord cu exmatricularea beneficiarilor primari ai educaţiei din învăţământul obligatoriu.

Peste jumătate (54,9%) dintre elevii consultaţi susţin că orele de consiliere trebuie să devină obligatorii, iar vizitele la psihologul şcolar ar trebui să poată fi făcute şi fără acordul părinţilor, întrucât aceştia sunt adesea împotriva lor dată fiind stigma ce înconjoară domeniul sănătăţii mentale în România. Doar 8,5% nu văd niciuna dintre aceste măsuri necesare pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale a adolescenţilor.

Conform raportului, 47,1% dintre elevi salută ideea de a avea minimum două ore de matematică generalizată, indiferent de profil. până la finalizarea studiilor. În schimb, 52,9% dintre respondenţi nu sunt de acord cu iniţiativa.

CNE subliniază că 87,6% dintre elevi consideră că este necesară o mai mare libertate în alegerea disciplinelor de studiu, astfel încât acestea să poată satisface cu adevărat nevoile copiilor şi să poată contura pentru aceştia direcţii de viitor.

Consiliul Naţional al Elevilor evidenţiază, totodată, importanţa legislaţiei subsecvente pentru a se asigura respectarea tuturor principiilor ce ar trebui să guverneze sistemul de învăţământ preuniversitar - echitatea, incluziunea, diversitatea etc.

Raportul şi recomandările CNE au fost adresate preşedintelui Klaus Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)