Cercetătorii români plecaţi în străinătate doresc să se implice în proiectele de dezvoltare a României, iar România, la rândul ei, nu se poate dezvolta fără cercetare şi inovare, a declarat, vineri, rectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT), Marilen Pirtea, la încheierea conferinţei "Smart Diaspora 2023 - diaspora în învăţământ superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat".

Evenimentul organizat de UVT, sub înaltul patronaj al preşedintelui României şi sub egida Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării de către Alianţa Timişoara Universitară, UEFISCDI cu participarea Academiei Române, s-a desfăşurat la Timişoara în perioada 10-13 aprilie şi a reunit peste 1.000 de participanţi din ţară şi din străinătate.

"Concluzia majoră a acestui eveniment este că dorinţa cercetătorilor români din străinătate de a se implica în proiectele de dezvoltare ale României, din zona inovării - cercetării este foarte mare. Ei au venit cu anumite aşteptări care le-au fost întrecute. Au văzut că în România există o infrastructură de cercetare, oameni cu preocupări, cu proiecte şi finanţări europene la nivel înalt, iar acest lucru le-a dat speranţa şi convingerea că pot intra şi ei într-un sistem în care să rezoneze cu cercetătorii din România. Marele câştig este faptul că o mare parte dintre ei doresc să se integreze în echipe de cercetare în România, iar acest net-working creat va genera valoare adăugată. Asta ne dorim, pentru că fără cercetare şi inovare, România nu se poate dezvolta", a afirmat Marilen Pirtea.

Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, a subliniat că UPT are colaborări cu Diaspora prin proiectele de cercetare derulate, dar mai este şi un alt fel de colaborare, profitând că anul acesta Timişoara este Capitală Europeană a Culturii. În opinia sa, important este ce se va întâmpla concret post-eveniment.

"Vom avea în vară un eveniment la care vor vorbi 10 personalităţi din diaspora inclusiv din zona culturală. Va fi un eveniment de ţinută care ne va reaminti că la fondarea universităţii noastre, în anul 1920, o parte din dascăli erau cei din Diaspora, cu studii în Germania, în Franţa, Elveţia. Trebuie să urmărim ce se întâmplă după această întâlnire, cum continuăm colaborările, pentru că întruniri au mai fost, dar dacă ele nu se concretizează, rămân simple întâlniri în care toată lumea se simte bine, dar trebuie să vedem rezultatele", a spus Drăgan.

Rectorul îşi doreşte să aducă în UPT trei-patru personalităţi din diaspora care să ţină ore sau să iniţieze colaborări în domeniul cercetării.

Florin Drăgan a punctat, de asemenea, că le explică "minţilor luminate" din rândul liceenilor avantajele de a rămâne la studii în ţară, întrucât baza dotărilor s-a îmbunătăţit evident.

"Dacă te duci la o şcoală de prestigiu din străinătate, nu te pot opri, pentru că nivelul acelor universităţi este ridicat, dar dacă mergi la o universitate din zona europeană care nu e de prim rang, nu merită, pentru că din punct de vedere al dotărilor, UPT stă destul de bine şi sunt fonduri europene care vin în universităţi. Întotdeauna a fost mirajul Occidentului pe care nu-l poţi opri. Noi la UPT am adus multe schimbări şi structural şi în abordarea studentului care trebuie să ne devină un partener. Peste 90% dintre absolvenţii UPT se angajează deja din primul an de după absolvire, deci ne pleacă foarte puţini", a explicat rectorul UPT.

Claudia Costea, profesor al diasporei româneşti din SUA, consultant asociat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, a detaliat că una dintre cele mai mari contribuţii cu care ar putea ajuta şi promova colaborarea dintre SUA şi România este să se elimine acea mare diferenţă între standardele de activitate şi decizii care se iau zilnic în cadrul proiectelor.

"Statele Unite ale Americii sunt foarte interesate să ajute România, dar pasul trebuie să fie întotdeauna sinergic. În cadrul acestor parametri, cred că colaborările au un impact mai rapid, americanii sunt foarte focalizaţi să fie eficienţi şi să ştie că impactul acţiunii este imediat. (...). Am fost foarte impresionată, uitându-mă la activităţile tinerilor (studenţi, n.r.), că sunt mult mai aproape de standardele din SUA, ceea ce este un lucru foarte promiţător. Pe de altă parte, noi am început colaborări cu studenţi din ultimii doi ani şi integrarea lor a fost fără niciun obstacol şi au arătat că au aplicat ceea ce noi vrem să facem în spiritul Smart Diaspora 2023. Aş dori ca studenţii de la UMF să fie un fel de inter-exchange la standard de principii, de talente şi de aplicări în România, comparativ cu cei din SUA. Mă bucur să văd că UMF este în wold-position", a încheiat Claudia Costea.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a spus că şi-ar dori un spirit paşoptist al vremurilor noastre, în care inteligenţa românească să studieze în străinătate, dar să aducă în ţară valoarea adăugată.

"Am trecut printr-o încăpere plină de bagaje şi mi-am zis: uite românii străluciţi care au venit acasă şi acum din păcate şi se întorc acolo unde ei profesează şi aduc valoare lumii şi unde, din păcate, sunt departe de ţară. Visul meu ar fi ca la ediţiile următoare, bagajele acelea să dispară şi să vă ştim acasă", a arătat Burduja. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)