În ultimii ani, o echipă inimoasă de voluntari a ajuns în zeci de comunităţi rurale defavorizate din tot judeţul Vrancea, având o misiune nu tocmai uşoară, mai ales astăzi, când telefoanele şi televizorul au devenit nelipsite pentru copii încă de la vârste fragede, şi anume să-i determine pe cei mici să redescopere cititul, bucuria de a se juca şi de a crea împreună.
 

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Se numesc "povestaşi" şi îl aduc în mijlocul copiilor pe Cărţilă, spiritul protector al cărţilor de poveşti. Şi nu este singurul personaj pe care l-au inventat.

"În 2018, am scris un proiect pe promovarea culturii scrise, a cărţii şi lecturii în zonele dezavantajate din punct de vedere cultural, respectiv în sate fără bibliotecă, sate în care nu există oportunităţi de educaţie extraşcolară sau activităţi non-formale pentru copii în vacanţe care, care a fost ulterior sponsorizat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Am început proiectul 'Carte în sate' cu cărţi din biblioteca personală, pe care le-am pus într-o valiză şi am plecat la Vintileasca. Provocarea a fost cum să le spunem despre AFCN unor copii aflaţi la vârsta poveştilor. Şi ne-am gândit pe drum că trebuie să inventăm o poveste şi nişte personaje prin intermediul cărora să dăm viaţă acestei poveşti. Şi astfel s-a născut Cărţilă, spiritul protector al cărţilor de poveşti, spiriduşul cărţilor. Le-am stârnit astfel şi imaginaţia copiilor pentru a şi-l închipui pe Cărţilă, căruia nu i-am dat un chip anume. Şi am început să le povestim copiilor cum Cărţilă se plictisea în bibliotecă, pentru că mulţi copii stăteau cu Telefonilă, Tableţilă, Televizorilă, şi a făcut o şedinţă mare, cerând sprijinul povestaşilor, pentru că aşa se numesc voluntarii noştri, pentru a readuce poveştile şi cititul cu voce tare în viaţa copiilor din sate. Povestea a prins foarte bine la copii, care ne ascultau cu ochii mari deschişi. Am continuat cu diverse joculeţe şi activităţi non-formale, ceea ce era foarte diferit de şcoală şi probabil tocmai acest lucru le-a plăcut. Din păcate, la şcoală încă este un formalism exagerat şi o frică a copiilor de catalog, de profesori, de note. Iar la şcoala 'Carte în sate' făceam toate lucrurile diferit. Saluturile sunt diferite, avem îndemnurile noastre, melodii dedicate. Şi aşa am plecat la drum cu acest proiect", povesteşte Silvia Vrânceanu Nichita, care a lăsat în urmă o carieră jurnalistică pentru a se dedica acestui proiect, derulat prin Asociaţia "Eu, tu şi ei".

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Scopul principal al proiectului "Carte în sate" este în primul rând acela de a-i determina pe copii să aibă încredere în ei înşişi şi să înţeleagă că orice idee se poate transforma în realitate, spune iniţiatoarea acestui proiect.

"În fiecare an, fiecare echipă de voluntari vine cu jocurile ei, cu poveştile şi experienţa ei. Scopul principal este acela de a-i determina pe copii să prindă încredere în ei înşişi, să citească cu voce tare nişte poveşti, să se exprime. Avem cărţi foarte bine alese, poveşti motivaţionale care îi inspiră pe copii să creeze. Încercăm să le transmitem că orice idee pe care o au şi creşte în inima şi sufletul lor poate rodi într-o zi. Şi avem astfel de experienţe care au devenit realitate. Dacă tu ne-ai spus o idee, noi încercăm să o ducem mai departe, astfel încât se realizeze. Ca, de exemplu, cum să ai o bibliotecă la tine în sat. Chiar anul trecut am primit de la copiii dintr-un sat o petiţie prin care ne cereau ajutorul pentru a avea o bibliotecă în şcoala lor. Şi ne-am spus că dacă ei au făcut această petiţie, noi avem puterea să le împlinim acest vis. Şi prin donaţii, cumpărături de carte, la premierea concursului de scriere creativă pe care l-am organizat am cumpărat un dulap, pe care l-a montat unul dintre voluntarii noştri, l-am umplut cu cărţi relevante pentru copii şi l-am dus la Voetin, un sat necăjit, trist, dar care zâmbeşte prin intermediul copiilor de acolo, care sunt absolut remarcabili", spune Silvia Vrânceanu.

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Poate şi de aceea, concursul de scriere creativă din cadrul proiectului promovează în primul rând ideile copiilor şi pune mai puţin accent pe scriere în sine. Iar ultimul concurs a fost un succes atât pentru voluntari, cât şi pentru participanţi.

"La concursul de scriere creativă de anul trecut, am avut un număr impresionant de participanţi, peste 300. Surpriza noastră a fost aceea că toţi copiii ne cereau cărţi. Am invitat toţi copiii la Focşani şi am făcut o ceremonie de premiere foarte frumoasă, organizată şi susţinută în totalitate de voluntari. Am făcut joculeţe cu copiii, le-am dat să creeze felicitări şi mesaje de mulţumire. Ideea de la care am plecat a fost ca fiecare copil să aibă cel puţin o carte, pe lângă jocuri, dulciuri sau rechizite. Şi toţi au avut ocazia să fie aplaudaţi la scenă deschisă, ceea ce cred că i-a motivat. Pentru că noi ne dorim ca aceşti copii să revină, să devină mai buni de la an la an. Am făcut totul cu foarte puţini bani, dar cu multă dragoste. Am realizat multe mesaje motivaţionale, pe care le-am numit 'bombonele pentru suflet' şi fiecare copil a primit unul, dar şi o scrisoare personalizată de mulţumire. Ne-am dorit să plece acasă şi cu un mesaj, iar când se va afla singuri faţă în faţă cu mesajul acesta, să ştie că a fost special conceput pentru el, pentru inima lui. Ceea ce s-a dovedit a fi de bun augur. Noi nu căutăm doar copiii sclipitori din sate. Îi căutăm şi pe aceia, dar la noi toţi copiii sunt premiaţi. Dacă ai scris o scrisoare, chiar şi cu greşeli, noi o luăm în considerare. N-o să judecăm acum copiii, după doi ani de pandemie, lecţii online în care nu a avut cine să îi îndrume, pentru greşeli de scriere. Ne-am propus să luăm puţin piciorul de pe acceleraţie în această privinţă, pentru că ideile copiilor pot fi nişte idei fascinante, dar scrise cu nişte greşeli. Uneori, cei care pun frână acestor copii avântaţi sunt chiar adulţii", a fost de părere Silvia.

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Anul trecut, asociaţia a avut şi prima tabără de lectură, la Nistoreşti, la care au participat circa 80 de copii. Practic, toţi copii din sat. Şi toţi au fost încurajaţi să se prezinte, să prindă curaj pentru a vorbi în public.

"La Nistoreşti, am avut circa 80 de copii în tabăra de lectură. Dimineaţă lucram cu copiii mai mici, după amiaza cu cei mai mari. Am făcut trei zile de activităţi destinate copiilor, în care am avut un feedback extraordinar din partea acestora. Împreună am citit, ne-am jucat, am văzut filme. Cititul cu voce tare este tot un fel de vorbit în public. Iar noi îi încurajăm să vorbească în public. Să te prezinţi, să spui cine eşti, să spui ce pasiuni ai, o poveste despre tine, este de foarte multe ori foarte greu pentru copii. Dar făcând acest lucru, copiii prind încredere în ei. Şi am văzut atât de multă bucurie din partea copiilor care au reuşit, până la ultimul să facă acest lucru", povesteşte Silvia, care spune că are mare încredere în tânăra generaţie.

"Eu am mare încredere în adolescenţi. Poate sunt uneori şi pierde vară, dar e normal să fie şi aşa, e dreptul lor să fie aşa, pentru că sunt la vârsta în care chiar ai dreptul să greşeşti, să cazi, să te ridici. Dar, cel puţin adolescenţii care vin la noi în proiect, au idei bune, se implică, muncesc. Mi se pare că generaţia lor chiar vrea să trăiască într-o lume mai bună. iar în momentul în care decizi să devii voluntar, treaba asta vine din inima ta. Pentru că dai din timpul tău, trebuie să te organizezi", a adăugat reprezentanta Asociaţiei "Eu, tu şi ei".

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Proiectul a reuşit să facă diferenţa pentru mulţi copiii din comunităţile defavorizate, iar Silvia recunoaşte că cel mai dificil este nu să lucrezi cu copiii în sine, ci să convingi adulţii despre beneficiile acestor activităţi.

"Am fost la Andreiaşu. Şi am avut surpriza că, la început, mulţi copii nu au vrut să vină. Gândeau că vine o doamnă de la Focşani şi îi pună să citească. Treptat ne-au cunoscut şi au început să vină. Am revenit ulterior şi treptat au venit din ce în ce mai mulţi copii. Obişnuim să împrumutăm copiilor cărţi, le dăm posibilitatea să le ia acasă să le citească. Şi mă trezesc la un moment dat cu un mesaj pe telefon, de la o doamnă, cu o poză a unui copil care păzea gâştele pe pârâu, cu cartea în mână. Şi mă întreba doamna ce i-am făcut copilului de s-a produs această schimbare. Şi pentru mine, acest lucru a fost extraordinar. Dacă, după ce a plecat de la atelierul nostru, un copil chiar a vrut să citească şi a fost fascinat de această carte, acest lucru este extraordinar. Altădată, o fetiţă mi-a spus: 'cel mai frumos moment a fost când am stat pe ţoală, sub pom, şi am citit cu voluntarii'. De aceea, revenim mereu, cu drag, pentru că şi ei ne cheamă. Cel mai greu în acest proiect este de fapt să convingi adulţii, să-i aduci laolaltă, să-i pui de acord", a opinat Silvia Vrânceanu Nichita.

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Ce defineşte succesul unei activităţi? Feedback-ul pozitiv al copiilor, faptul că aceştia îşi doresc ca povestaşii să revină în comunitatea lor, ceea ce, de multe ori, se şi întâmplă.

"O activitate de succes este aceea în care copiii ne cheamă, ne roagă să revenim, să le mai oferim cărţi. Când vedem că aceştia încep să citească din ce în ce mai mult, să vadă lectura ca o plăcere şi nu ca o obligaţie. Să vadă că ei sunt societatea, că au puterea în mâinile lor, că pot schimba ceva, iar o idee poate să devină, dintr-un vis, o realitate. Copii şi-au dorit biblioteci şi le-am făcut biblioteci. Am făcut bibliotecă chiar şi într-o casă particulară dintr-un sat. O activitate de succes este atunci când îi vezi pe copiii reactivi, că se implică în activitate, dar în acelaşi timp, şi comunitatea se implică. Vezi un părinte implicat, o bunică făcând gogoşi pentru toţi copiii. O activitate nu se rezumă în ceea ce se întâmplă în câteva zile în care noi suntem acolo. Se rezumă la ceea ce observi în ani de zile. Dacă atunci când ei vin la Focşani, la liceu, ne spun că au reuşit să citească, să se implice în comunităţile lor, ba chiar mai mult, devin voluntari la rândul lor, asta înseamnă că am reuşit. Chiar şi un singur copil pe care reuşim să îl aducem pe acest drum, pentru noi este o reuşită", a fost de părere Silvia Vrânceanu.

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

Proiectul "Carte în sate" se desfăşoară de circa cinci ani, iar la fiecare început de an, în lunile februarie-martie, se fac noi recrutări de voluntari. Iar începutul primăverii, este pretextul perfect pentru voluntari vechi şi noi de a sta împreună, de a socializa şi a se cunoaşte. Faptul că mulţi dintre copiii care au fost vizitaţi de caravana "Carte în sate" devin, mai apoi, voluntari în proiect, dă măsura succesului acestei iniţiative. În prezent, asociaţia are circa 30 de voluntari activi, dar mai mult de 70 de tineri au fost implicaţi în ultimii cinci ani în activităţile proiectului. AGERPRES/(A - autor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)