Elevii care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al alfabetizării digitale, relevă Raportul privind predictorii nivelului de alfabetizare digitală a elevilor de clasele I-XII din România făcut public joi de Brio, platforma ed-tech de măsurare a performanţei şcolare, alături de UiPath Foundation.

Cercetarea curentă a investigat dacă aspecte precum contextul familial, accesul la tehnologie, utilizarea media digitale, motivaţia şi atitudinile faţă de tehnologie şi media, precum şi diferite variabile demografice sunt strâns legate de nivelul de alfabetizare digitală a elevilor sau pot prezice acest aspect.

Conform raportului, atitudinea pozitivă faţă de tehnologie, nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor, timpul petrecut pe dispozitiv, gradul de utilizare, nivelul de complexitate a dispozitivului şi auto-eficacitatea digitală se numără printre factorii cel mai puternic asociaţi cu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor.

Rezultatele cercetării arată că în proporţie de 21,4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor provine din atitudinea pozitivă a acestora faţă de tehnologie. Altfel spus, dacă elevii percep tehnologia şi lumea digitală ca fiind importante şi utile în vieţile lor şi consideră că le simplifică viaţa, îi ajută să înveţe mai bine, să îşi păstreze şi să îşi îmbunătăţească relaţiile sociale, este foarte probabil ca ei să dezvolte un nivel ridicat de competenţă digitală.

Timpul petrecut pe dispozitive determină 14,2% din nivelul alfabetizării digitale a elevilor. Cei care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al literaţiei digitale, iar încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile şi cu sens poate favoriza creşterea acestuia. 11,7% din nivelul alfabetizării digitale este determinat de gradul de utilizare media şi a tehnologiei. Cu cât elevii utilizează mai des telefonul mobil, comunicarea prin e-mail sau mesaje text, jocurile video şi căutarea sau socializarea pe internet, cu atât nivelul lor de alfabetizare digitală este mai ridicat.

Totodată, nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor determină nivelul elevilor în proporţie de 10,3%.

"Acest lucru înseamnă că dacă avem părinţi cu competenţe digitale reduse, cel mai probabil şi copilul va avea competenţe digitale mai reduse, şi viceversa. În ceea ce priveşte nivelul de complexitate al dispozitivului preferat (telefon, tabletă sau computer), acesta determină în proporţie de 8,4% nivelul de alfabetizare digitală a acestora. De exemplu, dacă un elev ajunge să prefere computerul în locul telefonului, este foarte probabil ca nivelul lui de alfabetizare digitală să crească cu aproximativ 20 de puncte. Totodată, cu cât elevii sunt mai încrezători în capacitatea lor de a se descurca în mediul digital, cu atât aceştia o şi fac propriu-zis mai bine. De aceea, raportul arată că auto-eficacitatea acestora faţă de utilizarea tehnologiei determină 7,9% din nivelul lor de alfabetizare digitală", arată raportul.

Rezultatele studiului evidenţiază şi faptul că nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat într-o măsură destul de redusă cu dependenţa tehnologică (4,8%) şi de reţele sociale (1,2%). Astfel, competenţa digitală a unui individ nu creşte considerabil atunci când acesta este dependent de un dispozitiv electronic sau de reţele sociale şi se subliniază importanţa utilizării tehnologiei pentru alte activităţi decât acestea, dacă se doreşte creşterea nivelului de competenţe digitale în rândul copiilor.

Rezultatele raportului mai arată că există o diferenţă nesemnificativă între nivelul mediu de alfabetizare digitală în favoarea fetelor, acestea obţinând un scor mediu de 51,6 din 100, în timp ce băieţii au scorul mediu 48,8.

"Nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuinţă, scorul obţinut crescând semnificativ de la 41,7 (în cazul celor cu două dispozitive), până la 74,9 (cei cu peste cinci dispozitive)", mai arată raportul prezentat joi.

Datele au fost culese în perioada noiembrie 2022 - ianuarie 2023. Raportul se bazează pe un eşantion de 2.312 aplicări valide ale setului de instrumente de colectare a datelor, în rândul populaţiei de elevi (clasele I-XII) din România. Pe lângă datele colectate de la elevi, au fost colectate date şi de la câte unul dintre părinţii/tutorii acestora. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)