Datele obţinute de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) în ultimii ani de monitorizare a două familii de specii din rezervaţie, pelicanii şi sturionii, vor fi analizate cu ajutorul inteligenţei artificiale pentru a stabili noi metode de protejare a biodiversităţii, în cadrul proiectului "Forensic Intelligence and Remote Sensing Technologies for Nature Conservation - Nature FIRST", finanţat de Comisia Europeană.

Proiectul a început în luna septembrie a anului trecut, va dura trei ani, are un buget de aproape 5 milioane de euro şi se derulează într-un parteneriat format din 12 entităţi din opt state, Olanda, Spania, Africa de Sud, Ucraina, România, Marea Britanie, Bulgaria şi Austria.

"Proiectul este unul pionier în Europa, pentru că foloseşte tehnologii neutilizate vreodată pentru conservarea mediului. Încercăm să realizăm modele digitale pentru specii. Am ales două grupe extrem de valoroase din punctul de vedere al biodiversităţii, al capitalului natural şi cultural al Deltei, respectiv pelicanii şi sturionii. Îi promovăm ca mega-fauna Deltei şi a Dunării, deoarece sturionii reprezintă cei mai mari peşti care trăiesc în Dunăre, iar pelicanii sunt cele mai mari păsări zburătoare de pe glob. Practic, sunt cele care fac dovada vie că acest ecosistem este funcţional. Cât timp au habitate de cuibărit, de hrănire şi de migraţie, putem spune că acest fluviu, această Deltă este funcţională, în echilibru", a declarat pentru AGERPRES coordonatorul proiectului din partea INCDDD, cercetătorul Alexandru Doroşencu.

În cadrul proiectului, cu ajutorul inteligenţei artificiale vor fi utilizate toate datele obţinute până în prezent atât de cercetătorii care au monitorizat cele două familii de specii, cât şi de administratorii ariilor protejate şi de autorităţile de control, astfel încât se vor stabili măsuri pentru implementarea planurilor de management deţinute de administratorii ariilor protejate.

"Pe baza rezultatelor, ne putem da seama şi de goluri, ce ne lipseşte, unde ar trebui să lucrăm mai mult. Ce date ne lipsesc nouă, cercetătorilor, ca să putem înţelege, să putem şti mai multe spre aceste specii despre aceste ecosisteme? În cazul autorităţilor, ce date sau asupra căror aspecte ar trebui să ne aplecăm mai mult ca să putem înţelege, să putem instrumenta mai bine anumite cazuri, de braconaj, de incendiere a stufului, de exemplu. Vom ajunge însă la situaţii mult mai complexe. Spre exemplu, un debit foarte scăzut al Dunării poate fi cauzat nu doar de condiţiile de secetă, dar poate fi agravat de captări ilegale de apă sau de anumite lucrări hidrotehnice care nu s-au făcut sau au fost prost făcute. Sunt n situaţii", a mai spus reprezentantul INCDDD.

Doroşencu a subliniat faptul că proiectul va pune faţă în faţă cercetători, autorităţi şi administratori de arii protejate.

"Acum se încearcă să se pună laolaltă cel puţin trei factori, respectiv partea ştiinţifică, cercetarea, cu managerii siturilor şi cu poliţia sau autorităţile de control. Inputul principal ar fi din partea cercetării şi a celor din sfera asta tehnică. Dar pentru a crea algoritmii şi pentru a-i calibra e nevoie şi de suportul autorităţilor, respectiv al managerilor, rangerilor din teren, de asemenea de Poliţie, pentru că ei îţi pot spune dacă ceva nu este bine creat", a afirmat cercetătorul INCDDD.

Succesul proiectului depinde de colaborarea dintre părţile implicate.

"Inteligenţa artificială nu este ceva care să îţi ofere de la sine informaţie. De fapt, inteligenţa artificială, ca şi cea umană, trebuie antrenată. Noi trebuie să antrenăm aceşti algoritmi cu informaţii, cu date. De aceea este foarte importantă contribuţia celorlalţi actori, factori interesaţi, managerii de situri Natura 2000, în cazul nostru, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar şi celelalte autorităţi de mediu şi autorităţi din România care vin cu date, cu situaţii concrete pe care noi le putem transpune în format digital şi în felul acesta putem antrena algoritmii de calcul, iar inteligenţa artificială să poată recunoaşte anumite situaţii, anumite tipare. Astfel, poate integra toate informaţiile care aparţin unor instituţii diferite, care în practică ştim că din cauza birocraţiei, lipsei de fonduri, a lipsei de personal şi a diferitelor situaţii colaborează de multe ori foarte greu. Există însă şi cazuri fericite", a menţionat cercetătorul Alexandru Doroşencu.

Datele analizate de inteligenţa artificială se vor concretiza la finele proiectului în hărţi care vor fi la dispoziţia Comisiei Europene.

"Este vorba de un instrument care să ajute la implementarea clară în teren a unor măsuri şi, de asemenea, este un instrument care generează în timp real hărţi, hărţi de impact, hărţi de presiune, unde sunt punctele vulnerabile pentru braconaj, spre exemplu, de-a lungul Dunării, unde sunt punctele vulnerabile vis-a-vis de lucrările hidrotehnice prost făcute sau necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de mediu, unde sunt incendii de vegetaţie, unde este risc de secare, de pierdere a unor habitate acvatice", a explicat reprezentantul INCDDD.

În cadrul proiectului, autorităţile se vor specializa în domeniul infracţiunilor de mediu în Africa de Sud, la prima Academie pentru instrumentarea cazurilor de infracţiuni de mediu, potrivit sursei.

"Îmi doresc ca noi, ca echipă, să reuşim să facem acest algoritm funcţional, să avem o cooperare bună cu autorităţile, pentru că este un catalizator pentru colaborare şi vreau ca acest proiect să fie efectiv un deschizător de drumuri, aşa cum l-am şi promovat către Comisia Europeană şi consider că acesta a fost punctul forte pentru care a fost aprobat, alături de faptul că prinde zone cum este Delta Dunării, Carpaţii, Pirinei, zone cu ecosisteme cheie pentru priorităţile Europei", a mai spus cercetătorul Doroşencu.

România este implicată în acest proiect prin INCDDD şi World Wide Fund for Nature (WWF), alături de pelicani şi sturioni, în cadrul proiectului urmând să fie studiate şi carnivorele mari din Carpaţi.

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se întâlnesc două specii de pelicani, pelicanul comun, oaspete de vară al zonei, şi pelicanul creţ, specie parţial migratoare.

În Dunărea Inferioară trăiesc ultimele populaţii sălbatice de sturion din Uniunea Europeană, care se reproduc pe cale naturală, morunul, păstruga, nisetrul şi cega fiind considerate specii indicatoare ale calităţii mediului, datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vieţii. Cercetătorul INCDDD, Marian Paraschiv, a amintit că în Dunăre au mai existat două specii de sturion, şip şi viză, însă prima a dispărut în anii 1950-1960, iar în cazul vizei au mai existat raportări neoficiale şi în anii 2010-2015.

"Cauzele declinului populaţiilor de sturion sunt complexe, de la pescuitul iresponsabil din anii 1990, când oricine putea să pescuiască oricât dorea, până la construcţia de baraje care au întrerupt migraţia către locurile de reproducere din amonte, braconajul şi degradarea habitatelor", a menţionat cercetătorul Marian Paraschiv. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)