Un număr de 602 persoane, din judeţele Harghita şi Covasna, care au abandonat şcoala sau nu şi-au finalizat educaţia obligatorie, au fost sau vor fi readuse la cursuri, printr-un proiect al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Harghita, finanţat din fonduri europene.

Proiectul se intitulează "REAL- Şcoala deschisă pentru toate vârstele", este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţiona Capital Uman 2014-2020 şi are o valoare de aproximativ 9,5 milioane de lei.

Beneficiarul proiectului este ISJ Harghita, iar parteneri sunt ISJ Covasna şi Casa Corpului Didactic "Apaczai Csere Janos" din Miercurea-Ciuc, perioada de implementare finalizându-se la 31 decembrie 2023.

Inspectorul şcolar general adjunct al ISJ Harghita, Cristinel Glodeanu, a precizat, pentru AGERPRES, că proiectul REAL "înseamnă acces la educaţie de calitate, cu sprijin inclusiv prin beneficii materiale şi financiare", obiectivul general fiind creşterea ratei de reintegrare în sistemul de educaţie şi formare a copiilor şi tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala şi adulţilor care nu şi-au finalizat educaţia obligatorie din judeţele Harghita şi Covasna, în cadrul unor programe de tip "A doua şansă".

Cursurile se desfăşoară în 19 şcoli din cele două judeţe, atât din mediul rural cât şi din mediul urban, alese în funcţie de rata abandonului şcolar înregistrat.

Elevii din grupul ţintă au fost identificaţi şi selectaţi de către specialiştii din echipa de proiect, în colaborare cu cadrele didactice din şcoli, cu reprezentanţii autorităţilor locale şi, acolo unde a fost cazul, şi cu liderii comunităţilor de romi.

"Au fost selectaţi şi şcolarizaţi 271 de elevi din judeţul Harghita şi 327 din judeţul Covasna, din totalul de 602 asumaţi în proiect. Dintre aceştia, până acum, 61 din judeţul Harghita şi 68 din judeţul Covasna au finalizat programul 'A doua şansă' şi au obţinut o diplomă de absolvire", a arătat inspectorul şcolar general adjunct Cristinel Glodeanu, managerul proiectului.

Totodată, la începutul proiectului au fost pregătite 526 de cadre didactice pentru a preda la programele de tip "A doua şansă", care să fie de calitate şi adaptate nevoilor participanţilor.

Pentru a fi motivaţi să participe la activităţi şi să nu abandoneze proiectul, cursanţii au primit obiecte de îmbrăcăminte, produse de igienă personală, rechizite, dar şi bani, pentru fiecare nivel absolvit.

"Subvenţia de 500 lei pentru un nivel de şcolarizare absolvit a fost acordată unui număr de 321 de cursanţi", a explicat managerul de proiect.

De asemenea, au fost dotate unităţile de învăţământ incluse în proiect şi partenerii de implementare cu echipamente performante interactive de prezentare, laptopuri, aparate foto, mobilier sau materiale sportive şi auxiliare necesare.

Proiectul s-a dovedit un adevărat succes, fiind readuse pe băncile şcolii sute de persoane, unele fiind la stadiul în care abia au învăţat să scrie şi să citească, iar altele continuându-şi studiile, pe care, din diverse motive, le-au abandonat.

"Cei incluşi în proiect au renunţat la şcoală din mai multe motive. Pot fi motive financiare, pot fi motive privind migrarea în altă localitate pentru a putea să muncească cu ziua, ca să îşi câştige existenţa. De asemenea, mai ales la populaţia romă, sunt situaţii în care s-au căsătorit şi au făcut copii şi au abandonat şcoala. E o cazuistică destul de complexă, dar ceea ce este foarte important este că ei au dorit să revină înapoi pe băncile şcolii, pentru a-şi completa studiile", a declarat inspectorul şcolar general adjunct Cristinel Glodeanu.

Aşa s-a ajuns că în peste jumătate din şcolile incluse în proiect merg la şcoală părinţi şi copii, sau părinţi, bunici şi nepoţi, fie toţi în cadrul proiectului, fie unii la programele "A doua şansă", iar alţii la cursurile normale din cadrul unităţilor de învăţământ.

Datele puse la dispoziţie de ISJ Harghita arată că în 11 şcoli, din cele 19, se înregistrează astfel de cazuri. Spre exemplu, la o şcoală din municipiul Sfântu Gheorghe, mama, tata şi fiica merg la activităţile din cadrul proiectului, iar un bunic şi o bunică sunt incluşi în cursurile REAL, în vreme ce nepotul merge la şcoală.

Există situaţii în care cupluri, soţ şi soţie, urmează cursurile împreună, dar sunt şi multe cazuri în care părinţii merg la activităţile din proiect, iar copiii lor sunt la şcoala care găzduieşte cursurile REAL.

Pentru a fi atraşi către activităţile din proiect, cursanţii participă, pe lângă orele teoretice, la ateliere inovative, pe teme diverse, de la gătit, muzică sau pictură, până la realizarea de decoraţiuni şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, cum ar fi încondeierea ouălor de Paşti.

Cursanţii sunt antrenaţi şi în concursuri tematice, iar cei clasaţi pe primele locuri sunt răsplătiţi şi cu diverse sume, până acum 126 de persoane primind premii în bani.

Şi cadrele didactice sunt recompensate, pentru bunele practici promovate, mai precizează sursa citată.

Totodată, în cadrul proiectului, participanţii au beneficiat şi de consiliere profesională, individuală sau de grup, iar în mai multe comunităţi defavorizate din cele două judeţe au avut loc şi campanii de informare despre importanţa continuării studiilor.

Una dintre cursantele proiectului este Szilvia, care a povestit, potrivit unei postări pe Facebook, "că acest program este o oportunitate care apare o dată în viaţă pentru cei care nu au putut termina şcoala, dintr-un motiv sau altul".

De asemenea, Melinda vine zilnic la cursuri, după ce i se termină programul de muncă şi, cu toate că este obosită, zâmbeşte mereu, fiind "foarte recunoscătoare că a primit şansa să înveţe tainele cititului şi scrisului în cadrul proiectului REAL".

O altă cursantă, Violeta, îşi completează studiile gimnaziale, fiind conştientă de importanţa unei educaţii temeinice, fiica sa terminând liceul, anul trecut, ca şefă de promoţie.

Interesul pe care cursanţii l-au manifestat pentru activităţile din proiect a reprezentat un motiv de bucurie pentru specialiştii implicaţi, care se aşteptau ca rata celor care renunţă să fie mai mare.

"Ne-am bucurat pentru faptul că am reuşit să găsim acest grup ţintă, nu foarte uşor, dar cu sprijinul echipei de proiect am reuşit. Şi pot să spun că acest grup ţintă a fost selectat pe fiecare unitate de învăţământ, pe fiecare an de studiu, astfel încât să răspundă şi nevoilor comunităţilor, ca să poată fiecare comunitate să şcolarizeze acei oameni care nu aveau studiile corespunzătoare. (...) Ce m-a bucurat este că, datorită profesionalismului cu care a fost implementat de către echipa de management, nu am avut pierderi foarte mari. Noi ne-am gândit că vor fi mai greu de păstrat în grupul ţintă aceşti oameni, dar cadrele didactice au găsit metode atractive, cu posibilitatea de a îmbina teoria cu practica, cu crearea de abilităţi acestor tineri. Şi chiar dacă am traversat o perioadă de pandemie, am trecut cu bine peste toate şi nu pot decât să mă bucur", a spus managerul proiectului, Cristinel Glodeanu.

Acesta a punctat faptul că proiectul a fost gândit pentru a face un bine semenilor, iar cel mai mare bine este acela de a le asigura şansa de a-şi continua studiile, pentru ca apoi să aibă un loc de muncă permanent.

"Este o satisfacţie să vezi modul în care se implică fiecare în aceste activităţi. Sunt bucuroşi şi că sunt recompensaţi, dar ceea ce m-a surprins a fost că spuneau că se bucură şi pentru daruri şi pentru subvenţie, dar cel mai important este că îşi pot continua studiile şi vor putea să aibă un loc de muncă permanent. Pentru că loc de muncă ca zilieri au avut mulţi dintre ei, dar ceea ce este foarte important este ca omul să aibă un loc de muncă permanent, care să-i asigure bunăstarea, traiul de zi cu zi. Trebuie să ţinem cont că unii sunt părinţi, alţii sunt bunici şi e foarte greu să nu ai acel venit minim care să poate să-ţi asigure traiul de zi cu zi", a mai spus inspectorul şcolar general adjunct Cristinel Glodeanu. AGERPRES / (A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: REAL - A doua sansa / Facebook