Universitatea din Bucureşti solicită ca rectorii să poată deţine cel mult două mandate, însumând maximum 8 ani, atât timp cât aceştia sunt desemnaţi prin vot universal, aşa cum se întâmplă şi cu preşedintele ţării.

"Universitatea din Bucureşti consideră că orice universitate publică modernă trebuie să fie organizată şi să funcţioneze ca o democraţie a egalilor, în care puterea este administrată colectiv şi nu poate fi confiscată de o singură persoană căreia i-a fost încredinţată conducerea doar temporar de către comunitatea academică. Ca atare, Universitatea din Bucureşti a stipulat clar, fără echivoc, în propria cartă, că 'o persoană nu poate fi rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele, de întreruperile acestora şi de circumstanţele în care s-au produs aceste întreruperi'", se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Bucureşti transmis vineri AGERPRES.

Potrivit reprezentanţilor universităţii, exemplul preşedintelui Academiei Române, care nu poate avea mai mult de două mandate, este şi el "foarte relevant" pentru modelul ce trebuie adoptat de instituţiile de învăţământ superior.

"Apelul la autonomia universitară, un principiu fundamental al funcţionării universităţilor în statele democratice în stabilirea numărului de mandate, ridică negreşit problema gradului de influenţă, control şi autoritate pe care un rector aflat la trei sau peste trei mandate îl are asupra comunităţii academice şi a forurilor de decizie colectivă, precum Senatul universitar. Modelele autoritare şi discreţionare de control al votului, al reprezentanţilor la congrese de alegeri şi foruri de conducere şi decizie, iar în final al partidelor politice au fost prea vizibile social în ultimele decenii pentru a nu crea reala îngrijorare că pot fi preluate din politică şi în universităţile din România", se explică în comunicatul citat.

În opinia conducerii Universităţii Bucureşti, unul dintre "subterfugiile folosite de cei care încearcă acum să se permanentizeze" pe funcţiile de rector este acela că legea nu decide pentru trecut, ci pentru viitor, deci numărul de mandate, chiar dacă va fi limitat, va trebui numărat de la zero, odată cu adoptarea noilor legi ale Educaţiei.

"O universitate sănătoasă este aceea care asigură în mod natural transferul de putere şi de autoritate între membrii comunităţii academice, pentru a crea un mediu democratic de luare a deciziilor şi de conducere colegială. Un rector lider ştie că e dator să formeze şi să sprijine colege şi colegi competenţi şi dedicaţi, care să ducă mai departe proiectele universităţii şi să o conecteze la bunele practici academice internaţionale: prorectori, decani, prodecani, directori de departament. Cât de bun, ca lider, poate fi considerat un rector dacă le spune tuturor colegilor că niciunul nu îl poate înlocui şi păstrează puterea nelimitat în propriile mâine?", a transmis Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, citat în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)